Animalele. Introducere in zoologia goetheana

Preț: 39^,00 RON

Disponibilitate: stoc indisponibil

alertă stoc

Autor: Ernst-Michael Kranich

Editura: Univers Enciclopedic

Anul publicării: 2017

Pagini: 384

Format: 13x20

Categoria: Antroposofie

DESCRIERE

Animalele. Introducere in zoologia goetheana - Ernst-Michael Kranich

Imaginile biologiei moderne ne influenţează într-un mod hotărâtor conştienţa. Ele ne oferă interpretări fără a ne conferi şi un acces interior la lumea plantelor şi a animalelor, care ar fi chiar premisa pentru o relaţie nouă, încărcată de răspundere, a omului faţă de natura vie.

În planul faptelor direct accesibile nu putem găsi principiile şi motivele prin care organismul animalelor să poată fi înţeles. Şi din acest motiv cauzele şi determinările în ceea ce priveşte configuraţia şi comportamentul animalelor sunt căutate în domeniul constituentelor elementare şi al legilor care se presupune că ar guverna acolo.

Cunoaşterea este un proces de parcurgere în gând a unor etape sau fenomene, o activitate spirituală; ea cere un înalt grad de putere de imaginaţie productivă şi de înţelepciune.

...

...însă în zilele noastre trebuie să ne punem următoarea întrebare: Nu există oare şi faţă de natură o înţelegere, respectiv o metodă capabilă să ne conducă la înţelegerea ei?

Nu cumva explicarea, reducerea plăsmuirilor naturii la componentele elementare şi la legi generale este numai consecinţa unei metodici incomplete, nedesăvârşite a ceea ce se numeşte ştiinţă a naturii, deci şi a cunoaşterii biologice?

Aceste întrebări, presante în zilele noastre, necesită o clarificare: Poate fi extinsă metoda cunoaşterii prin înţelegere şi la formele de manifestare ale naturii vii, mai ales la lumea animalelor?

Cea mai cunoscută exemplificare pentru hermeneutică, calea modernă pentru înţelegere, este citirea unui text. Acela care citeşte o carte porneşte de la convingerea că semnele de pe hârtie nu conţin sensul.

Asupra lor cititorul desfăşoară o complicată activitate spirituală. El formează în interior cuvinte şi propoziţii şi, pentru formulările lingvistice, anumite imagini şi gânduri.

Cartea conţine, în înşiruirea ei de semne, numai amprenta exterioară a limbajului şi a gândurilor. Ceea ce cititorul creează prin activitatea sa este posibil să conducă la ceea ce a fost viu în timpul conceperii şi redactării acelei lucrări scrise, în gândirea şi vorbirea interioară a autorului.

Atunci, în conştienţa cititorului, prin literele moarte ale cărţii reînvie ceva din spiritul autorului. A citi înseamnă a recrea spiritual. De aceea, prin citire se ajunge la înţelegere. Asemănător este şi la observarea estetică a unei opere de artă.

Nu ne oprim la ceea ce putem stabili înregistrând. In contemplare, recreăm opera de artă în interiorul nostru, devenind astfel „autori”, învăţând prin aceasta să o înţelegem.

Din acest motiv, W. Dilthey scrie: „Procesul prin care putem să recunoaştem un interior, din semnele care ne sunt date din exterior în mod senzitiv, îl denumim cu următorul cuvânt: înţelegere”...