Descifrarea codului varstei. O noua viziune despre cum sa ramanem tineri

Descifrarea codului varstei. O noua viziune despre cum sa ramanem tineri
Preț: 32,90 RON
Disponibilitate: în stoc
ISBN: 978-606-38-0085-6
Editura:
Anul publicării: 2017
Pagini: 312
Format: 16x23
Categoria: Sfaturi practice

DESCRIERE

Descifrarea codului varstei. O noua viziune despre cum sa ramanem tineri - Josh Mitteldorf, Dorion Sagan

 
... in Descifrarea codului vârstei, biologul teoretician Josh Mitteldorf şi premiatul scriitor Dorion Sagan demonstrează că evoluţia şi îmbătrânirea sunt şi mai complexe decât ne-am fi imaginat.
 
Folosindu-se de multidisciplinaritate şi analizând istoria ideilor despre evoluţie, această carte argumentează că îmbătrânirea nu este ceva ce „se întâmplă pur şi simplu”, nici rezultatul luptei pentru supravieţuire sau un fenomen genetic inevitabil.
 
Din carte:
 
Teoria #1: Acumularea Mutatiilor
 
''Acumularea Mutaţiilor" - atunci când auzim această sintagmă, ni se pare firesc să presupunem că descrie mutaţiile care se acumulează în celulele noastre pe parcursul vieţii, ducând la falimentul unei funcţii a organismului, îmbătrânire sau cancer.
 
Ar fi un proces înrudit cu Teoria Radicalilor liberi expusă în Capitolul 1. Cu toate că e o interpretare perfect inteligibilă, nu acesta este conţinutul teoriei to cauză.
 
Acumularea Mutaţiilor vizează, mai curând, acumularea generationalâ a mutaţiilor - până la momentul în care produc îmbătrânirea, însă pentru Medawar, mutaţiile nu sunt eliminate prin selecţia naturală.
 
Selecţia naturală achită o taxă, un „cost de producţie" iar producţia constă în probarea mutaţiilor, alegerea lor, sortarea celor utile şi păstrarea celor care oferă beneficii sub forma supravieţuirii îmbunătăţite sau a reproducerii sporite („fitness”).
 
Majoritatea mutaţiilor sunt nocive, dar sarcina evoluţiei este să le probeze oricum, fiindcă acesta este singurul mod de a le identifica pe cele bune. Aşadar, mutaţiile, fie bune sau rele, sunt testate într-o perioadă evolutivă, iar cele care nu produc destule progenituri apte să concureze cu „genele ameliorate" sunt îndepărtate lent.
 
Dar asta înseamnă că, la orice moment dat, există un set nou de mutaţii dăunătoare, care nu au fost încă eliminate de către natură. Cu toate că nu au nimic de oferit, aducând prejudicii individului la care apar, dacă vătămarea lor nu este gravă, asemenea gene pot persista mult timp înainte să dispară.
 
Iar atunci când vor dispărea, apar alte mutaţii nocive. Astfel, populaţia poartă în permanenţă balastul mutaţiilor încă neeliminate, proces numit balast genetic.
 
Acesta reprezintă o parte din preţul progresului, costul pentru adaptabilitatea naturală a sistemului aflat în mişcare constantă, pentru găsirea unor soluţii optime.
 
Intuiţia lui Medawar (explicitată ulterior intr-un articol din 1968, de către E. B. Edney şi Robert Gill) a fost că genele funcţionează după un ceas interior, astfel încât genele diferite acţionează la un moment strict determinat, în diferite stadii de dezvoltare.
 
Dacă într-adevăr aşa se întâmplă, atunci este de aşteptat ca balastul genetic să fie mai mare în cazul genelor active numai la vârste înaintate.
 
Medawar a realizat că de fapt multe animale de la grădina zoologică pot atinge vârste care nu au fost niciodată înregistrate la animalele din sălbăticie, iar pentru asemenea animale bătrâne, presiunea selecţiei de a elimina mutaţiile nocive ar fi aproape nulă.
 
Iată o ipoteză atractivă pentru originea evoluţionistă a îmbătrânirii, o soluţie la această problemă deschisă a biologiei. Mutaţiile survin tot timpul. Marea majoritate sunt nocive. Cele extrem de ameninţătoare sunt eliminate imediat, dacă dăunează vieţii şi reproducerii.
 
Alte mutaţii se menţin o anumită perioadă, înainte de eliminare. Genele rele pot rezista mai mult timp dacă afectează sănătatea mai târziu în cursul vieţii, după ce reproducerea s-a încheiat în mare parte, iar populaţia a fost afectată de prădători, boli sau foamete.
 
Aceste gene se vor transmite la fel de uşor ca şi cele bune, înainte ca nocivitatea lor să devină manifestă. Dacă acţionează doar mai târziu în viaţă, genele nocive se vor acumula pe parcursul unei perioade evolutive, provocând o multitudine de afecţiuni variate, care se vor agrava în timp. Aceasta este Teoria Acumulării Mutaţiilor.
 
Un posibil exemplu adesea citat astăzi (necunoscut lui Medawar în 1952) este cel al genelor răspunzătoare de demenţă şi colesterol crescut în sânge.
 
Apolipoproteina E (ApoE) e o enzimă produsă de organismele noastre în scopul distrugerii moleculelor vechi de grăsime, înainte de a fi înlocuite cu alte molecule noi. Există trei tipuri de ApoE - £2, £3 şi £4 - în funcţie de caracteristicile ADN-ului care poartă codul genetic...
 
 
CUPRINS:
 
Prefaţă
Subiectul acestei cărţi    
 
Prolog
Spionul tău interior    
 
Introducere
Cum s-a transformat obsesia de o viaţă a îmbătrânirii şi sănătăţii în cariera mea

Capitolul 1
Nu eşti o maşină: corpul tău nu se „ uzează"  
 
Capitolul 2
Calea unor corpuri: diversitatea experienţei îmbătrânirii   
 
Capitolul 3
Darwin în cămaşă de forţă: pe urmele teoriei evoluţioniste moderne 
 
Capitolul 4
Teorii ale îmbătrânirii şi îmbătrânirea teoriilor    
 
Capitolul 5
Când îmbătrânirea era tânără: senescenţa replicativâ     
   
Capitolul 6
Pe când îmbătrânirea era mai tânără de-atât: Apoptoza,
 
...
 
Vezi si alte carti din domeniul: Sfaturi practice
 
 

RECENZII

Rating general
5 (1 recenzie)
5 stele
1
4 stele
0
3 stele
0
2 stele
0
1 stea
0
Spune-ne opinia ta despre acest produs!
scrie o recenzie
5

Interesanta

Foarte interesanta. Recomand!
Created in 0.0335 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.