Gorbaciov contra Ceausescu

Preț: 29^,90 RON

Disponibilitate: în stoc

cumpără produsul

Autor: Vladimir Alexe

Editura: Stefan

Anul publicării: 2016

Pagini: 365

Format: 13x20

Categoria: Dezvaluiri

DESCRIERE

Gorbaciov contra Ceausescu. Culisele secrete ale evenimentelor din 1989 - Vladimir Alexe Scenariul „revoluţiei de catifea“ Dolejsi dezvăluie că scenariul „Revoluţiei de catifea“, pus la punct de Rudolf Hegenbartd şi de aliatul acestuia Alois Lorenc (şeful StB), avea ca punct de reper ziua de 17 noiembrie 1989. Alegerea zilei de 17 noiembrie nu era deloc întâmplătoare, ci foarte bine gândită: 17 noiembrie coincidea cu „Ziua Internaţională a Studenţilor“. Prin urmare, părea logică o manifestare a tineretului din Praga. Dar un marş al studenţilor într-o ţară ca Cehoslovacia, în noiembrie ’89, după căderea „Zidului Berlinului“, ar fi fost de ajuns ca să atragă atenţia marilor agenţii de presă si canale internaţionale TV. Dacă însă acest marş era şi unul întrerupt de intervenţia dură, brutală, a autorităţilor, interesul agenţiilor şi canalelor devenea, desigur, maxim: se prefigurau chiar ca „evenimentele de la Praga“. Ceea ce ar fi antrenat atenţia guvernelor occidentale. Ca şi în 1956 (în Polonia şi Ungaria), studenţii au fost cei aleşi să „aprindă fitilul“ anti-Jakes pe 17 noiembrie 1989. Prin intermediul organizaţiei oficiale a tineretului comunist. „Uniunea Socialistă a Tineretului“ (SMM) - infiltrată masiv cu agenţi din StB - s-a solicitat aprobarea pentru un miting, care să-l comemoreze pe studentul Jan Opletal, ucis de naz işti în 1939 şi pe cei 1.000 de colegi ai lui Opletal trimişi în lagăre. Puterea nu a văzut nimic periculos în acest miting, pentru ca să se opună. Cu atât mai mult cu cât propaganda din Cehoslovacia comunistă făcuse mare caz, timp de mai bine de patruzeci şi cinci de ani, de acest miting antinazist al studentilor. Cu trei săptămâni înainte de 17 noiembrie 1989, organizatorii mitingului (SMM) şi poliţia au stabilit împreună traseul pe care urmau să-l parcurgă studenţii până la „Cimitirul Naţional“ de la Vy.ehrad - unde se găseau mormintele compozitorilor Dvorak şi Smetana - evitându-se astfel centrul Pragăi. în primul rând, Piaţa Wenceslas O serie de măsuri însă - luate de Hegenbartd (capul grupării gorbacioviste din Comitetul Central al PCC) şi de Lorenc (şeful StB) - au rămas necunoscute lui Jakes. Măsurile confidenţiale luate de cei doi dovedeau că „ceremonia studenţească“ de la Cimitirul Naţional de la Vysehrad era doar primul punct al unei lovituri de stat, care urma să asigure o „tranziţie paşnică“ de la PCC la „Carta ’77“, în cadrul aceleiaşi elite. Principalele măsuri ale provocării din 17 noiembrie 1989, descrise de Dolejsi, au fost următoarele: I.Intreaga conducere a „Cartei ’77“, împreună cu familiile lor au părăsit Praga (inclusiv familia Vaclav Havel) şi s-au deplasat în provincie, în locuri diferite. Singurii membri ai „Cartei ’77“ care au rămas la Praga au fost Uhl, Benda şi Nemcova, care aveau misiuni speciale în cursul evenimentelor (Havel s-a întors la Praga abia duminică seara). Măsura era vitală pentru situaţia în care Hegenbartd şi Lorenc ar fi scăpat situaţia din mână şi nu reuşeau să contracareze acţiunea forţelor pro-Jakes. II. Cu trei ore înaintea demonstraţiei studenţilor, conduşi de „studentul Ruzicka“ (în realitate locotenent StB Ludvic Zifcak) transportul public a fost interzis în zonă. Compania de transport public de stat a primit un ordin scris în acest sens. De asemenea, s-a stopat complet circulaţia cetăţenilor pe Bulevardul Naţional. Măsură care nu-şi avea rostul, dacă la mijloc era vorba doar de o „comemorare funerară“ la cimitirul Vysehrad... DIN CUPRINS: …………… • Declaraţia de la Budapesta (16 iunie 1989): Transilvania, „Spaţiu de complementaritate“ / 178 • Filip Teodorescu despre planul dezmembrării României /180 • România în faţa celei de-a treia tentative de dezmembrare (decembrie ’89) /183 • Premierul maghiar Miklos Nemeth recunoaşte într-un film documentar că Ungaria a introdus clandestin în România o „mare cantitate de arme“ / 185 • Rolul KGB în „Revoluţiile“ din estul Europei /191 • Complotul internaţional anticeauşist: la Timişoara „detonarea“ evenimentelor din decembrie ’89 în România - serviciile secrete din Est „şi-au dat mâna“ cu cele din Vest, în spiritul politicii de „condominium“ / 198 • „Foamea de cadavre“ urma să justifice o intervenţie „umanitară“ în România / 212 • Plecarea în Iran / 216 • Diversiunea din Piaţa Palatului (21 decembrie 1989): s-au pus la amplificatoare benzile înregistrate la Timişoara / 217 • „Săgeata albastră“ - metroul personal al lui Ceauşescu - şi buncărul anti-atomic de la Casa Poporului / 218 • Trădarea lui Milea şi,jocul dublu“ al lui Stănculescu / 220 • Farsă istorică: „scrisoarea celor şase“ n-a fost semnată, în realitate, de nimeni / 231 • Din Dămăroaia la Casa Albă şi Kremlin, dintr-o pensie / 233 • Silviu Brucan l-a acuzat pe Ceauşescu de „genocid“ -64.000 de victime! - ceea ce ar fi justificat o intervenţie militară externă în scop „pacificator“ şi „umanitar“: „Opriţi măcelul“ / 237 • „Ajutorul“ Ungariei, care cerea mandat ONU să intre militar în România / 244 • Probe ale solicitării intervenţiei militare în România / 248 • Presiuni asupra lui Gorbaciov: Marea Britanie şi Franţa îi cereau ca Armata Roşie să împiedice reunificarea Germaniei / 249 • Doctrina condominium: cclc două supraputeri urmau să colaboreze, nu să se concureze (Războiul Rece), în cadrul sferelor de influenţă stabilite la Yalta / 251 • URSS, „braţul stâng" al „Noii ordini mondiale" / 252 • Reunificarea Germaniei: primul efect al condominium / 254 • O discuţie „între patru ochi" la Paris: Mitterrand — Gorbaciov (5 iunie, seara) / 259 • Ceauşescu a sponsorizat o serie de lideri mondiali, printre care şi pe Mitterrand / 261 • Afacerea Haiducu - Hemu (pe cine a „acoperit" Mitterrand) / 269 • Virgil Tănase îşi petrecea vara în Brctania, în vreme ce „Europa Liberă" îi deplângea lipsa / 281 • Ceauşescu, avertizat din timp dc DSS asupra ce i sc pregătea în exterior / 284 • Colaborarea secretă SUA-URSS / 290 • Afacerile militare secrete ale lui Ceauşescu cu SUA / 293 • Stenograma ultimei întâlniri Ceauşescu - Gorbaciov (Moscova, 4 decembrie 1989) / 295 • Gorbaciov şi „Noua Ordine Mondială" / 299 / • Răzgândirea lui Gorbaciov: intervenţia în România contramandată / 301 • Obiecţiile lui Henry Kissinger la susţinerea de către SUA a unei intervenţii sovietice în România / 306 Scenariul românesc iniţial a fost altul / 308 • Braşov - ’87 şi „turiştii" sovietici / 309 • Procesul-parodie al cuplului Ceauşescu / 313 • Conflictul Ceauşescu — FMI, Banca Mondiala: Banca Internaţională a României (B.I.R.), un FMI pentru lumea a treia / 322 • Cei mai buni şi mai iluminaţi dintre noi / 327 • „Revoluţie" sau lovitură de stat? / 330 …………………… ……………