Intre mit si bagatelizare. Despre reconsiderarea critica a trecutului, Ion Gavrila Ogoranu si rezistenta anticomunista din Romania

Preț: 45^,00 RON

Disponibilitate: în stoc

cumpără produsul

Autor: William Totok, Elena-Irina Macovei

Editura: Polirom

Anul publicării: 2016

Pagini: 368

Format: 16x23

Categoria: Istoria Romanilor

DESCRIERE

Intre mit si bagatelizare. Despre reconsiderarea critica a trecutului, Ion Gavrila Ogoranu si rezistenta anticomunista din Romania - William Totok, Elena-Irina Macovei

... volumul evidentiaza tendinta xenofoba si nationalista ce a caracterizat perioada cultului personalitatii lui Nicolae Ceausescu, oferind informatii inedite despre legionari si represiunea stalinista, asasinate si razbunari sau lupta partizanilor anticomunisti.

Acestora li se adauga o trecere in revista a principalelor transformari politice prin care a trecut Romania din 1990 pina in 2015...

Fragmente:

... Ogoranu vehiculează speculaţia ca Securitatea nu l-a deferit justitiei fiindcă în favoarea sa ar fi intervenit, la un moment dat. preşedintele american Nixon.

Această legendă urbană, lipsită de vreo acoperire documentară, este preluată si repovestită in numeroase variante intr-o sumedenie de articole publicate in presa postcomunistă.

Răspindirea acestei legende de către cercuri simpatizante avea ca scop legitimarea legio-narismului prin inducerea in eroare a publicului confruntat cu o pagină a istoriei naţionale, sugerind ideea că Statele Unite ale Americii ar sprijini o organizaţie fascistă.

In acest context al multiplicării unor legende postcomuniste similare se înscrie si aserţiunea că Legiunea nu a fost condamnată de Tribunalul Internaţional de la Nürnberg, ceea ce este real.

Adevărul istoric netrunchiat, insă, este că la Nürnberg au fost condamnaţi doar principalii criminali de război din Germania nazistă.

In urmta înţelegerii de la Moscova din noiembrie 1943, puterile alianţei antihitleriste au anunţai că după terminarea războiului vor fi luate măsuri împotriva criminalilor de război prin instituirea unui tribunal internaţional.

O înţelegere in acest sens a fost semnată apoi, in august 1945, de 21 de state.

S-a stabilit că principalii vinovaţi urmează să fie judecaţi peniru patru infracţiuni:

1) conspiraţie contra păcii,

2) crime contra păcii,

3) crime de război

4) crime contra umanităţii.

In noiembrie 1943, la Moscova, Aliaţii au căzut de acord că după terminarea războiului persoanele găsite vinovate de crime de război şi alte delicte vor fi judecate in ţările in care au comis infracţiunile.

Astfel se explică şi faptul că echipa lui Antonescu a fost judecată la Bucureşti, iar comandantul lagărului de exterminare de la Auschwitz, Rudolf Höb, in Polonia şi nu in Germania.

Au urmat alte procese in care au fost judecaţi şi mai mulţi lideri legionari - unii dintre ei, ca Horia Sima, in contumacie...