Avioane de hartie (Dawn O' Porter)

Avioane de hartie (Dawn O' Porter)
-10%
Preț: 26,99 RON
29,99 RON (-10%)
Disponibilitate: în stoc
Editura:
Anul publicării: 2015
Pagini: 224
Format: 13x20
Categoria: Literatura

DESCRIERE

Avioane de hartie (Dawn O' Porter) ÎNAPOI IA ŞCOALĂ Flo -Arăţi bine. Grăbeşte-te. Mă uit la imaginea mea din oglindă. Nu arăt bine. Arăt mai bine cu părul prins. — Nu e adevărat Lasă-l desprins. Părul prins îţi face bărbia prea mare. Vai! Nu port niciodată părul desprins, doar ştie asta. - Şi oricum, azi eu port părul prins, aşa că nu poţi să faci la fel. Sally se întoarce şi merge tropăit spre uşă, lăsându-mă să mă uit din nou în oglindă şi să îmi strâng revoltată părul moale, castaniu-închis, intr-o coadă de cal. Mă lovesc la degete cu elasticul şi mă strâmb când smulg firele de păr. Acum că e prins, nu mai văd decât bărbia. Fantastic! în mai puţin de trei minute a reuşit să îmi inspire un complex cu totul nou. Bărbia grasă s-a alăturat nasului mare despre care m-a informat când aveam zece ani. Dacă anul ăsta ar exista un examen GCSE pentru faptul că mă face să mă simt paranoică, ea ar fi primit zece cu felicitări. Ies din toaletă cu părul desprins şi alerg după ea pe coridor. Se strecoară spre sala de clasă, ameninţătoare ca o directoare de şcoală în devenire. Nimeni nu poartă uniforma verde a şcolii la fel ca Sally, cu bluza băgată perfect de jur-împrejur în fusta verde de lungimea corespunzătoare regulamentului, chiar la nivelul genunchilor. Cravata, adevărată, nu ca acelea false cu bandă elastică, e prinsă într-un nod perfect, iar părul şaten e prins în vârful capului ca un rahat de câine, înaintează de parcă ar fi pe şine, cu nasul în poziţia înclinată obişnuită, căutând din ochi pe careva pe care să îl certe, iar mina ei anunţă o bătălie iminentă. Merg pe lângă ea, iar nasul meu mare arată drumul ca o săgeată care pierde rapid din viteză. Toată vara mi-am spus că anul ăsta va fi altfel, dar abia am început de dimineaţă noul an şcolar şi „cea mai bună prietenă“ a mea m-a făcut deja să tremur în ciorapii până la genunchi. - De ce trebuie să stăm chiar în faţă? întreb eu agitată. - Fio, aşa faci în fiecare an. Eu ne aduc pe amândouă la şcoală cât de devreme pot ca să obţinem cele mai bune bănci din clasă, iar tu te plângi şi mă faci mereu să întârzii. Abia dacă am ajuns înaintea tuturor celorlalţi fiindcă ai tândălit aşa de mult. - Iartă-mă, a trebuit să îi dau lui Abi micul dejun. - De ce nu face asta mama ta? E copilul ei, spune Sally, demonstrând că nu a ascultat niciodată nimic din ce i-am spus. - Pentru că mama şi Julian erau în camera de zi, vorbeau cu tata. îmi arunc rucsacul pe noua mea bancă. Ţi-am spus că s-a mutat de acasă? - Julian s-a mutat? De ce? Sally clatină scaunul de la banca ei şi îl schimbă cu unul care nu se clatină, de pe rândul din spate.....

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie

Cărți noi - Literatura

Created in 0.0375 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.