Cand Hitler a luat cocaina și Lenin și-a pierdut creierul

 

Când Lenin și-a pierdut creierul

 

Mucegaiul de pe chip îi este şters în mod regulat, iar trupul îi este scăldat din când în când în glicerină ca să nu putrezească. În ciuda celor peste nouă decenii de când este expus, trupul conservat al lui Lenin se află într-o stare excelentă. Acesta pare doar a fi cufundat într-un somn adânc. Lenin ascunde însă o taină imperceptibilă ochiului omenesc.

 

Înainte să fie îmbălsămat, oamenii de ştiinţă sovietici i-au deschis cutia craniană şi i-au îndepărtat cu mare grijă creierul ca să-l poată studia la microscop şi să afle natura exactă a geniului său. Această curiozitate ştiinţifică a îngrozit-o pe văduva lui Lenin, Nadejda Krupskaia.

 

La moartea soţului său, în 21 ianuarie 1924, Krupskaia a cerut insistent ca acesta să fie îngropat alături de iubita lui mamă. „Nu ridicaţi clădiri sau monumente în numele lui”, a spus ea. Colegii lui Lenin din Biroul Politic s-au opus însă categoric. Mai mult, ei voiau ca trupul lui să devină un monument veşnic închinat revoluţiei.

 

Feliks Dzerjinski, preşedintele Comitetului pentru funeraliile lui Lenin, afirma: „Dacă ştiinţa ne dă posibilitatea, trupul lui Lenin trebuie conservat.” Acest lucru ridica o problemă reală. Pe atunci se cunoșteau numeroase tehnici de îmbălsămare în maniera vechilor egipteni, însă niciuna care să garanteze conservarea trăsăturilor chipului. C

 

ând distinsul patolog sovietic Aleksei Abrikosov a fost întrebat dacă era cu puțină așa ceva, el a răspuns că, „astăzi, ştiinţa nu dispune de astfel de mijloace”. Alţii l-au contrazis. Vladimir Vorobiev, profesor de anatomie la Universitatea din Harkov, susţinea că „multe elemente anatomice pot fi conservate decenii la rând, ceea ce înseamnă că am putea încerca să facem aceasta unui corp întreg”...