Cealaltă jumătate a Europei - Francesco Guida

 

Asasinarea moştenitorului la tronul Austro-Ungariei, arhiducele Franz Ferdinand, de către foarte tânărul student Gavrilo Princip, cooptat în organizaţia iredentistă Tânăra Bosnie, petrecută la Sarajevo pe 28 iunie 1914, este general recunoscută drept evenimentul care a detonat conflagraţia europeană şi mondială.

 

Evenimentele din deceniile anterioare atentatului ne determină să considerăm această opinie ca fiind corectă şi să nu fim surprinşi de faptul că scânteia care a dat foc întregului continent a scăpărat în Balcani. Cea mai slabă dintre puteri (exceptând Italia) avea nevoie să îşi consolideze în primul rând situaţia internă şi, pe cale de consecinţă, pe cea internaţională.

 

Trebuia să recunoască, mai mult decât în trecut, drepturile tuturor naţionalităţilor, astfel încât acestea să nu opteze pentru independenţă şi nici să nu vadă în statele naţionale vecine patria mamă cu care să se unească.

 

In această direcţie a acţionat chiar moştenitorul tronului, susţinut de intelectuali şi politicieni care doreau o transformare profundă a imperiului pe baze federaliste: cel mai clar exemplu l-a oferit Aurel Popovici, un român din Lugoj, în Transilvania, în volumul său intitulat Statele Unite ale Austriei Mari.

 

In ciuda succesului ideii naţionale, imperiul încă putea exercita atracţie pentru supuşii săi din motive practice, dar şi din ataşament faţă de tradiţie şi dinastie. In el se trăia mai bine decât în statele naţionale vecine (România, Serbia), iar teritoriile sale întinse şi marile sale oraşe constituiau un bazin economic deosebit de atractiv, ofe-rindu-le supuşilor posibilităţi de ascensiune socială deloc neglijabile...

 

 

Prefaţă la ediţia românească    7
Prefaţă    9

I.    DE LA UN RĂZBOI MONDIAL LA CELĂLALT    
1.    Amurgul imperiilor si triumful Statului naţional. Războiul mondial    13
2.    Polonia, marele obiect al dorinţei    22
3.    Popoarele baltice    30
4.    Cehoslovacia, o democraţie solidă    34
5.    Ungaria lui Horthy    45
6.    România mare    59
7.    „Pariul“ iugoslav    66
8.    Schisma titoistă, războiul civil din Grecia si chestiunea macedoneană    75
9.    Bulgaria de la un război la altul    78
10.    Albania, un stat virtual    88
11.    Grecia, de la „catastrofa asiatică“ la războiul civil    95

II. ÎN SPATELE CORTINEI DE FIER   
1.    Problema germană si „socialismul în jumătate de ţară“: Republica Democrată Germană    103
2.    Ţările baltice după cel de-Al Doilea Război Mondial    116
3.    Prizonierul rebel: Polonia din perioada postbelică până în epoca revizionismului    118
4.    Vitrina blocului sovietic: Cehoslovacia, de la anii întunecaţi până la Primăvara de la Praga    133
5.    Ungaria: stalinism, revoltă, normalizare    154
6.    România, de la aliniere la erezie    176
7.    Satelitul credincios: Bulgaria de la stalinism la revizionism    189