Civilizatia spectacolului (Mario Vargas Llosa)

Civilizatia spectacolului (Mario Vargas Llosa)
Preț: 28,00 RON
Disponibilitate: în stoc - in stoc furnizor
Editura:
Anul publicării: 2016
Pagini: 228
Format: 13x20

DESCRIERE

Civilizatia spectacolului (Mario Vargas Llosa) Civilizaţia spectacolului (La civilización del espectáculo) reuneşte o serie de eseuri şi articole pe teme culturale pe care Mario Vargas Llosa le propune publicului în chip de semnal de alarmă: „Cultura, în sensul tradiţional al cuvântului, e în prezent pe cale să dispară“, ne avertizează, lucid şi îngrijorat, scriitorul. Banalizarea artelor şi a literaturii, triumful presei de scandal şi frivolitatea politicii sunt simptome ale unui rău mult mai mare care chinuie societatea actuală: sacralizarea divertismentului drept valoare supremă şi scop ultim al existenţei noastre... ……………. …potrivit lui, după Revoluţia Franceză, războaiele na poleoniene, Restauraţie şi triumful burgheziei în Europa, pe Bătrânul Continent se instalează marele ennui (plictisul), rezultat din frustrare, dezgust, melancolie şi dorinţa secretă de explozie, violenţă şi cataclism, pentru care stau drept mărturie marea literatură europeană şi opere precum Disconfort în cultură a lui Freud. Dadaismul şi suprarealismul ar reprezenta vârful de lance şi extinderea maximă a acestui fenomen. După Steiner, cultura europeană nu doar că anunţă, dar îşi şi doreşte să vină explozia aceea sângeroasă şi purificatoare întruchipată în revoluţii şi în cele două războaie mondiale. Cultura, în loc să le stopeze, provoacă şi celebrează aceste măceluri. Steiner insinuează că un posibil motiv pentru care Eliot nu s-a preocupat de „fenomenologia crimei în masă aşa cum a avut ea loc în Europa, din sudul Spaniei până la frontierele asiatice ale Rusiei, între 1936 şi 1945“ * (p. 39) a fost antisemitismul său, ascuns la început, dar revelat mai apoi de corespondenţa lui, publicată postum. Cazul său nu e singular, din moment ce au existat „foarte puţine încercări de a face o conexiune între fenomenul dominant al barbariei din secolul XX şi o teorie mai amplă a culturii“. Şi, adaugă Steiner, „o teorie a culturii […] care nu are în centru o examinare a tipurilor de teroare ce au provocat moartea, prin război, înfometare şi masacru deliberat, a aproape şaptezeci de milioane de oameni din Europa şi Rusia între începutul Primului Război Mondial şi sfârşitul celui de-al Doilea mi se pare iresponsabilă“ (pp. 35–36). ……………. …acesta e aspectul religios al oricărei culturi. Desigur, cultura occidentală e maculată de antisemitism din vremuri imemoriale, iar motivele sunt de natură religioasă. E vorba despre nevoia omenirii neevreieşti de a se răzbuna pe poporul care a inventat monoteismul, adică ideea unui Dumnezeu unic, invizibil, de ne conceput, atotputernic şi dincolo de puterea de înţelegere şi chiar de imaginaţie a oamenilor. Dumnezeul mozaismului a înlocuit politeismul format din zeităţi care le erau accesibile tuturor oamenilor şi cu care marea diversitate de bărbaţi şi femei se puteau... CUPRINS: Metamorfozele unui cuvânt I. Civilizaţia spectacolului Antecedente: Balegă de elefant II. Scurt discurs despre cultură Antecedente: Ora şarlatanilor III. Interzis să interzici Antecedente: Vălul islamic IV. Dispariţia erotismului Antecedente: Pictorul în bordel Antecedente: Sexul rece V. Cultură, politică şi putere Antecedente: Privat şi public VI. Opiul poporului Antecedente: Semnul crucii În apărarea sectelor Gânduri de final Antecedente: Mai multă informaţie, mai puţină cunoaştere Dinozauri în vremuri grele Mulţumiri

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0327 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.