Cum sa castigi la loto. Ghid practic de influentare a norocului - Ivan Ognev

Avem în faţă un pepene roşu obişnuit. Trebuie să-l împărţim în patru părţi egale. Cum putem face lucrul acesta mai bine? De câte împărţiri vom avea nevoie?

 

Este puţin probabil că în acest caz vă veţi repezi la calculator. Două mişcări de cuţit şi îl tăiaţi în două, apoi încă o dată în două, şi treaba-i făcută.

lată o altă problemă, foarte asemănătoare: încercaţi să împărţiţi în bucăţi o sferă, de data aceasta globul pământesc (teoretic, bineînţeles).

 

Mai întâi tăiaţi în două, apoi îndepărtaţi una din jumătăţi, tăiaţi din nou în două, iar îndepărtaţi o jumătate, şi aşa mai departe... încercaţi să calculaţi de câte ori trebuie să tăiaţi pentru ca ultimele jumătăţi să aibă dimensiunile unui atom.

 

Am propus nu o dată această problemă; de obicei mi se răspundea: „nu mai puţin de un milion”, „un miliard”, chiar şi „un miliard de miliarde”. Şi aproape nimeni nu rezolva corect problema... Răspunsul e - aproximativ de 170 de ori.

Această cifră pare intr-atât de incredibil de mică, încât chiar după ce se aduc dovezi de netăgăduit, întotdeauna cineva întreabă dacă nu cumva este o glumă.

Cauza erorii generale este că ne confruntăm aici cu o problemă neobişnuită, pentru rezolvarea căreia nu avem nici o experienţă. Şi intuiţia ne înşală amarnic; eroarea noastră este de milioane (!) de ori.

Greşelile legate de rezolvări nu au întotdeauna un caracter distractiv...

Dar ce se întâmplă? Nici nu am apucat bine să recunoaştem necesitatea multor „măsurători”, că se dovedeşte că trebuie să le facem neapărat. Şi totuşi nu trebuie să disperăm.

Muntele Elbrus este asaltat de mult mai puţini oameni decât, să zicem, colinele Vorobiov. Şi aceasta nu din cauza înălţimii, ci a dificultăţii ascensiunii. înspre Universitatea de pe colinele Lenin (Vorobiov) merg autobuze şi troleibuze, metroul şi taxiuri. Pe când escaladarea Elbrusului cere abilităţi deosebite, echipament special, o îndelungată pregătire.

însuşirea ştiinţei hotărârilor într-o serie de cazuri se dovedeşte imposibilă fără implicarea matematicii moderne. Pentru mulţi acest lucru este mai înfricoşător decât căţărarea pe stânci.

 

Dificultăţile expunerii cercetării operaţiilor au fost formulate într-un mod accesibil de renumitul matematician american R. Bellman: „Omul de ştiinţă, asemenea Pelerinului, trebuie să meargă pe o potecă dreaptă şi îngustă” între Capcanele Extremei Simplificări şi Mlaştina Extremei Complicări. Doritori să meargă pe acest traseu sunt puţini...

 

 

Introducere   
Este oare posibil să câştigi?    
Evident — Incredibil    
Funcţia obiectiv   
De ce are nevoie omul de calculator?    
La voia întâmplării    
Sunt oare întâmplătoare întâmplările?  
Măsura speranţei    
Ca 2 x 2    
De ce avem nevoie de intuiţie?    
Neevident - Probabil!  
Paradoxul lui De Mere   
Probabilitatea hazardului   
Cererea de hazard    
Calculul nemijlocit al probabilităţii    
Numărul „pi” şi probabilitatea   
Pătratul magic şi combinatorica    
Evenimentele întâmplătoare    
Problema cu cititorul în stele    
Pentru cei curioşi    
Dar trebuie oare să riscăm?   
Măsura riscului    
Când trebuie să riscăm!    
Câte ceva împotriva speranţei    

 

......... 

........