Cum sa lupti cu cancerul

...''Cum sa lupti cu cancerul'' Metoda Simonton: un ghid pentru pacienţi și familiile lor De ce unii bolnavi de cancer își recapătă sănătatea, în timp ce alţii se sting cu repeziciune, în condiţiile în care prognosticul a fost același pentru ambele categorii? ... folosindu-și experienţa de zeci de ani în oncologie și psihologie, soţii Simonton demonstrează că ameliorările neașteptate se datorează „voinţei de a trăi", adică așteptărilor pozitive și grijii pentru sine manifestate de pacienţii care nu vor să capituleze în faţa tumorii înfricoșătoare. Fără să înlocuiască tratamentul medical standard, autorii propun, ca adjuvant, un program psiho-educaţional cu tehnici de relaxare, de vizualizare, de gestionare a obiectivelor în viaţă și de reducere a durerii fizice. Rezultatele soţilor Simonton sunt remarcabile: pacienţii lor au o rată de supravieţuire de două ori mai mare decât media naţională din SUA și, adesea, beneficiază de remisiuni nesperate. O. Carl Simonton, medic oncolog, a iniţiat primul program american de consiliere a bolnavilor de cancer, în care a fost recunoscut rolul esenţial al familiei și al sănătăţii emoţionale a pacientului. S-a stins în 2009, lăsând în urma sa Centrul „Simonton" pentru Cancer din Santa Barbara (California). Stephanie Matthews-Simonton, soţia lui Carl, este director executiv al Centrului „Simonton", fiind un experimentat psihoterapeut și coautoare a Metodei Simonton, recunoscută oficial în SUA încă din anii '70. James L. Creighton este psiholog-consultant specializat în mediere și evaluare instituţională. Fragment din carte: Cum să ne relaxăm şi să ne vizualizăm vindecarea Primul pas către vindecare este înţelegerea modului în care propriile dumneavoastră convingeri şi răspunsurile dumneavoastră emoţionale au contribuit la apariţia bolii. Al doilea este găsirea unor mijloace de a influenţa aceste răspunsuri în direcţia sănătăţii, în acest capitol vorbim despre tehnica de relaxare folosită de noi pentru a reduce efectul asupra organismului uman al stresului şi al tensiunii asociate automat cu simptomele cancerului şi al temerii de boală, care devine ea însăşi un factor major de stres. Tot aici prezentăm tehnica imageriei (vizualizării), pe care o puteţi folosi după ce v-aţi relaxat, pentru a vă induce idei pozitive care să activeze mecanismele de apărare ale corpului împotriva bolilor. Pentru mulţi bolnavi de cancer, corpul a devenit un duşman. I-a trădat, îmbolnăvindu-se şi ameninţându-le vieţile. Se simt înstrăinaţi de el şi nu au încredere în capacitatea lui de a combate boala. A învăţa să se relaxeze şi să-şi influenţeze organismul îi ajută să-şi accepte corpul şi să înţeleagă că sunt capabili să colaboreze cu el în spiritul sănătăţii. El devine din nou o sursă de plăcere şi de confort, ca şi o sursă importantă de feedback despre cât de eficient îşi trăiesc viaţa. ………………………………… CUPRINS: Mulţumiri PARTEA ÎNTÂI Mintea şi cancerul 1 Legătura dintre minte şi corp: o abordare psihologică a tratamentului cancerului Punctul de plecare: „voinţa de a trăi" Primul pacient: un exemplu spectaculos O abordare a tratamentului cancerului din perspectiva integralităţii persoanei umane Rezultatele metodei noastre Aplicarea teoriei în practică 2 Misterul vindecării: individul şi convingerile sale Importanţa individului O vindecare misterioasă Remisiunea „spontană" şi efectul placebo Sănătatea psihosomatică Biofeedbackul şi capacitatea de a ne influenţa starea de sănătate Un concept sistemic al sănătăţii 3 În căutarea cauzelor cancerului Ce este cancerul? Care sunt cauzele cancerului? Sistemul imunitar: apărarea noastră naturală împotriva bolilor 4 Legătura dintre stres şi boală Măsurarea nivelului de stres şi prezicerea bolilor Stresul şi vulnerabilitatea la boală Un sumar al descoperirilor: întoarcerea la individ 5 Personalitatea, stresul şi cancerul O privire istorică asupra legăturii dintre cancer şi emoţii Dovezile psihologice Exemple din viaţa pacienţilor noştri Procesul psihologic premergător bolii Cum să lupţi cu cancerul 6 Aşteptările legate de cancer şi efectele lor asupra însănătoşirii Profeţiile autoîmplinite Ideile negative ale societăţii despre cancer şi efectele lor Construirea unui sistem de idei pozitive 7 Un model de vindecare a cancerului din perspectiva integralităţii persoanei umane Un model holistic al apariţiei cancerului Inversarea ciclului: un model holistic al vindecării PARTEA A DOUA Căi spre sănătate 8 Programul: teoria aplicată în practică Un sumar al căilor spre sănătate Punerea programului în practică 9 Cum contribuim la propria stare de sănătate John Browning: un istoric de caz Bob Gilley: un istoric de caz Interpretarea semnificaţiei unui eveniment Identificarea contribuţiei dumneavoastră la apariţia bolii Acceptarea responsabilităţii pentru starea dumneavoastră de sănătate 10 „Beneficiile" bolii Rezolvarea problemelor cu ajutorul bolii Legitimitatea nevoilor emoţionale Identificarea „beneficiilor" bolii 11 Cum să ne relaxăm şi să ne vizualizăm vindecarea Tehnica de relaxare Relaxarea şi imageria Tehnica imageriei Imageria pentru alte boli Valoarea relaxării şi a imageriei Depăşirea posibilelor probleme legate de practicarea imageriei 12 Valoarea imaginilor mentale pozitive Criteriile unor imagini eficiente Depăşirea problemelor legate de imagerie Interpretarea desenelor şi a imageriei pacienţilor noştri Imaginile mentale ca descriere a sinelui 13 Depăşirea resentimentelor Tehnici de iertare a unor vechi răutăţi — propria noastră experienţă Imageria pentru depăşirea resentimentelor Experienţele pacienţilor noştri în domeniul imageriei pentru depăşirea resentimentelor Înţelegerea propriilor resentimente 14 Cum ne creăm viitorul: stabilirea de obiective Beneficiile stabilirii unor obiective Stabilirea obiectivelor: îndrumări generale Consolidarea obiectivelor prin imagerie 15 Găsirea călăuzei interioare Descătuşarea resurselor interioare: din experienţa pacienţilor noştri Însemnări în jurnal O altă abordare a călăuzei interioare Imageria pentru comunicarea cu călăuza interioară 16 Gestionarea durerii Componentele emoţionale ale durerii „Recompensele" durerii: a învăţa să nu folosim durerea ca pe o justificare Metode de gestionare a durerii Imageria pentru gestionarea durerii Înlocuirea durerii cu plăcerea 17 Exerciţiile fizice Prescripţia noastră: o oră de exerciţii fizice de trei ori pe săptămână 18 Confruntarea cu teama de recidivă şi de moarte Recidiva: feedbackul organismului Moartea: o nouă decizie Experienţele pacienţilor noştri Cum să căpătăm o privire de ansamblu asupra vieţii şi a morţii Consecinţele fantazării despre moarte şi renaştere 19 Reţeaua de sprijin a familiei Acceptarea emoţiilor pacientului şi ale dumneavoastră Stabilirea unei comunicări deschise, eficiente şi afectuoase Încurajarea responsabilităţii şi participării bolnavului la vindecare Recompensarea sănătăţii, nu a bolii Cum să faceţi faţă solicitărilor unei boli de lungă durată A învăţa şi a ne maturiza Bibliografie Autori: O. Carl Simonton Stephanie Matthews-Simonton James L. Creighton