Dictionar de neologisme

Dictionar de neologisme
Anul publicării: 2011
Pagini: 608
Format: 13x20
Preț: 9,90 RON
Disponibilitate: în stoc - in stoc

DESCRIERE

....''Dictionar de neologisme'' Dicţionarul de neologisme joacă un rol important în studiul limbii române, încercând să lămurească aspectele complexe ale lexicului românesc. În limba română există cuvinte neologice împrumutate din alte limbi, dar şi creaţii proprii. Procesul de modernizare şi de îmbogăţire masivă a lexicului românesc a început în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Acest proces a determinat dispariţia unor cuvinte de altă provenienţă (turcisme, grecisme etc.) şi intrarea unor noţiuni de origine latino-romanică (franceză în special), dar şi de alte origini. În acest sens trebuie luată în consideraţie afirmaţia lui Theodor Hristea: "orice cuvânt aşa-zis internaţional trebuie considerat neologism, indiferent de vechimea lui în limbă. Astfel, filozof şi filozofie sunt atestate, în româneşte, încă din secolul al XVII-lea, dar asta nu ne împiedică să le includem în categoria neologismelor, din moment ce (sub o formă identică sau foarte asemănătoare) ele se mai întâlnesc în franceză, italiană, germană, engleză, rusă şi multe alte limbi de cultură şi de civilizaţie." Pătrunderea cuvintelor noi în limba română a constituit subiectul unor numeroase dezbateri, purtându-se chiar o luptă împotriva neologismelor. Încercând să demonstreze latinitatea limbii române, lingviştii au acceptat mai uşor neologismele provenite din latină sau dintr-o limbă romanică. Uneori împrumuturile neologice au fost respinse, chiar dacă ele proveneau din limba latină. S-a ajuns astfel la crearea unor cuvinte care nu puteau să se impună în limba română (de ex. gât-legău pentru "cravată", nas-suflete pentru "batistă"). Unul dintre înverşunaţii luptători împotriva neologismelor a fost "îndrumătorul cultural" Titu Maiorescu. În studiul Neologismele din 1881, afirma: "Între acele întrebări care astăzi sunt încă deschise pentru întemeierea vorbirii şi scrierii româneşti, este mai ales una, asupra căreia ne credem datori să atragem luarea-aminte a celor ce iubesc limba română şi doresc dezvoltarea ei firească în juna noastră literatură: este întrebarea neologismelor." Astfel, marele om de cultură propunea ca "acolo unde pe lângă cuvântul slavon există în limba românească populară un cuvânt curat român, cuvântul slavon trebuie să fie depărtat şi cuvântul român păstrat.(...) Acolo unde avem în limba obişnuită un cuvânt de origine latină, nu trebuie să introducem altul neologist." Totuşi, nu toate neologismele se impun şi se menţin. Uneori cuvintele sunt folosite, fără a fi foarte bine cunoscute, neţinându-se cont de originea acestora. Căile de pătrundere a cuvintelor neologice în limba română sunt diverse, provenienţa acestora fiind de cele mai multe ori multiplă (de ex. adolescenţă < fr. adolescence; it. adolescenza; lat. adolescentia). Împrumuturile recente (din ultimii cincizeci de ani) au intrat prin diferite filiere, cum ar fi: -franceză: abajur, abject, (a) ceda, (a) obnubila etc. -italiană: apartenenţă, incognito, realmente, restitutor etc. -germană: dictat, loz, obiectivism, reprezentanţă etc. -engleză: concern, doping, interviu, miting, redundant etc. -rusă: bolşevic, huligan, proletcultism, soviet etc. Chiar dacă împrumuturile neologice de origine latino-romanică au slăbit poziţia unor cuvinte vechi sau au provocat dispariţia unor cuvinte de altă origine (slavă, grecească, rusească, turcească etc.), se remarcă şi un câştig de ordin lexical şi semantic, neologismele ajutând la sporirea bogăţiei sinonimice a limbii române, aşa cum se observă şi din exemplele următoare: adâncime – profunzime citeţ – lizibil credincios – fidel dovadă – argument împrejurare – circumstanţă îngrozitor – abominabil trebuincios – necesar tristeţe – melancolie zâmbi - surâde Influenţele exercitate asupra limbii române sunt diverse, dar lexicul românesc îşi păstrează fondul latinesc. Limba noastră şi-a îmbogăţit vocabularul cu un număr enorm de neologisme, transformându-se într-o limbă modernă, cu bogate mijloace de exprimare. ...in carte se încearcă să se scoată în evidenţă această bogăţie, reunind în paginile lui numeroase cuvinte noi, din diverse domenii (tehnic, juridic, literar etc.). Fiecare termen este urmat de o definiţie clară, indicându-i-se şi etimologia, pentru o mai bună înţelegere. Dicţionarul de neologisme constituie un material didactic necesar, fiind util tuturor celor care doresc să cunoască tainele limbii române. Autor: Doinita Mirea

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Titluri de același autor

Created in 0.0646 sec