ESEUL - Literatura Romana Bacalaureat 2017 - pregatire individuala pentru proba scrisa

ESEUL - Literatura Romana Bacalaureat 2017 - pregatire individuala pentru proba scrisa
Preț: 30,00 RON
Disponibilitate: în stoc
Editura:
Anul publicării: 2016
Pagini: 432
Format: 17x24
Categoria: Bacalaureat

DESCRIERE

ESEUL - Literatura Romana Bacalaureat 2017 - pregatire individuala pentru proba scrisa - L. Paicu, M. Lupu, M. Lazar

 
Argument Cum citim programa de bacalaureat? Fundamentele culturii romane. Originile si evolutia limbii romane Perioada veche. Formarea constiintei istorice Curente culturale/ literare in secolele XVII-XVIII: umanismul si iluminismul Autori canonici: Mihai Eminescu, Ion Creanga, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Calinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stanescu, Marin Sorescu. Genuri si specii literare reprezentate, in general, de autorii canonici: Textul poetic: poezie epica (Ion Barbu, Riga Crypto si lapona Enigel; Mircea Cartarescu, Levantul), poezie lirica (Mihai Eminescu, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Nichita Stanescu, Marin Sorescu)Textul narativ - specii epice: Proza scurta: basm cult (Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb), nuvela (nuvela romantica, istorica: C. Negruzzi, Alexandru Lapusneanu; nuvela realist-psihologica: Ioan Slavici, Moara cu noroc; I. L. Caragiale, In vreme de razboi). Romanul: Ion Slavici, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Calinescu, Marin Preda. Textul dramatic - specii: comedia (I. L. Caragiale, O scrisoare pierduta); o opera dramatica post belica (Marin Sorescu, Iona). Pasoptismul: - Rolul literaturii in perioada pasoptista: Dacia literara - Introductie - Romania, intre Occident si Orient: Vasile Alecsandri, Balta-Alba, Chirita in provintie (un text, la alegere) - Romantismul: Romantismul in literatura pasoptista (un text, la alegere) Poezia: Gr. Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia Proza (nuvela romantica): C. Negruzzi, Alexandru Lapusneanu Epoca marilor clasici: - Studiul de caz: Criticismul junimist. Junimea, Titu Maiorescu (un text) - Poezia romantica Mihai Eminescu (trei texte, la alegere): Luceafarul Oda (in metru antic), Scrisoarea I, Floare albastra - Realismul. Proza realista (un text, la alegere) Nuvela psihologica: I. L. Caragiale, In vreme de razboi, Ioan Slavici, Moara cu noroc Romanul: Ioan Slavici, Mara - Comedia (un text): I. L. Caragiale, O scrisoare pierduta - Basmul cult (un text): Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb Curente culturale/literare la sfarsitul secolului al XIX-lea - inceputul secolului XX - Prelungiri ale romantismului si ale clasicismului: Octavian Goga, De demult...(un text) - Simbolismul - inceputurile modernismului: Ion Minulescu, Acuarela (un text) Curente culturale/literare in perioada interbelica: modernism, traditionalism, orientari avangardiste. Curente literare: Clasicism - Romantism - Realism Anexa 1 - Despre studiile de caz si dezbateri Anexa 2 - Indice - Concepte de istorie si teorie literara utilizate Argument: Asteptarile unui candidat (actual sau viitor) la examenul de bacalaureat cuprind, in cazul probei scrise, la disciplina limba si literatura romana, demonstrarea competentelor de la receptare a textelor literare si de producere a mesajelor scrise, prin redactarea unui eseu (structurat, argumentativ sau liber) despre operele, epocile si curentele literare studiate. Fiind apreciat cu punctaje distincte pentru continut si pentru redactare, asemenea tip de item solicita, intr-un mod integrator, elemente corespunzatoare fiecarei competente de evaluat(conform programei de examen): 1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in diferite situatii de comunicare. 2. Utilizarea adecvata a strategiilor de comprehensiune si de interpretare, a modalitatilor de analiza tematica, structurala si stilistica in receptarea textelor literare si nonliterare. 3. Punerea in context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la curente culterale/literare. 4. Argumentarea in scris si oral a unor opinii in diverse situatii de comunicare DIN CARTE: Incipitulsintetizează atitudinea fundamentală din poem şi surprinde prin esenţializarea clasică a ideii poetice, prin structura sa morfologică (o înlănţuire de trei verbe la moduri diferite şi două adverbe), prin deschiderea cu o negaţie: „Nu credeam să-nvâţ a muri vrodată." A crede, a învăţa şi a muri sunt verbe definitorii pentru condiţia umană. Absenţa verbului a iubi din versul iniţial pregăteşte apariţia bruscă, neaşteptată a sentimentului, redată succint în versurile din strofa a Il-a: „Când deodată tu răsărişi în cale-mi/ Suferinţă, tu, dureros de dulce../* Suferinţa mistuitoare, dar nenumită în versurile Odei, ar putea fi înţeleasă ca fiind iubirea-pasiune, dar oximoronul suferinţă... dureros de dulce" poate semnifica şi inspiraţia creatoare a poetului, de unde cele două chei posibile de lectură (iubirea şi creaţia), care însă nu se exclud. Alegem prima interpretare deoarece iubirea-pasiune este însoţită de suferinţă şi de tentaţia morţii ca izbăvire (Eros şi Thanatos). Poza romantică a geniului însingurat, din prima secvenţă poetică - „Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi" - însetat de cunoaştere absolută, detaşat de trăirile lumii este înlocuită cu imaginea omului muritor suferind din iubire. Chemarea trăirii dionisiace anulează liniştea apolinică. Ca în Luceafărul, coborârea în teluric este răspunsul la chemarea iubirii. Pierderea singurătăţii înseamnă pierderea de sine, de unde suferinţa exacerbată şi arderea, sugerate prin comparaţia cu personajele mitologice, în cea de-a treia secvenţă poetică: „Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus/ Ori ca Hercul înveninat de haina-i;! Focul meu a-l stinge nu pot cu toate/ Apele mării/' Prezenţa elementelor primordiale, în antiteză şi hiperbolă, sugestia titanismului, inversiunile, triplul epitet al verbului ard susţin lamentaţia geniului in ipostaza de bărbat îndrăgostit... DIN CUPRINSArgument Cum citim programa pentru examenul de bacalaureat? Fundamente ale viiturii române. Originile şi evoluţia limbii române Perioada veche. Formarea conştiinţei istorice Curente culturale/ literare în secolele XVII-XVIII: umanismul şi iluminismul Paşoptismul • Rolul literaturii în perioada paşoptistă: Dacia literară - Introducţie * România, între Occident şi Orient: Vasde Alecsandri, Balta-Albă, Chirita in provinţie (un text, la alegere). i Romantismul; Romantismul în literatura paşoptistă (un text, la alegere) - Poezia; Gr, Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia Proxa (nuvela romantică): C. Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanul Epoca marilor clasici • Studiu de caz Criticismul junimist Junimea, Titu Maiorescu (un text) # Poezia romantică Mihai Eminescu (trei texte, la alegere): Luceafărul, Odă (In metru antic), Scrisoarea 1, Floare albastră • Realismul. Proza realistă (un text, la alegere) * Nuvela psihologică: l. L. Caragiale, în vreme de război, loan Slavici, Moara cu noroc — - Romanul: loan Slavici, Mara Comedia (un text): IX. Caragiale, O scrisoare pierdută # Basmul cult (un text): Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb Curente culturale/ literare la sfârşitul secolului al XlX-lea ~ începutul secolului XX * Prelungiri ale romantismului şi ale clasicismului: Octavian Goga, Rugăciune (un text) • Simbolismul - începuturile modernismului: Ion Minulescu, Acuarelă (un text)... 

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0368 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.