Eu sunt Ozzy - Ozzy Osbourne, Chris Ayres

Eu sunt Ozzy - Ozzy Osbourne, Chris Ayres
-20%
Preț: 48,00 RON
60,00 RON (-20%)
Disponibilitate: în stoc
ISBN: 978-973-46-8431-1
Editura:
Anul publicării: 2021
Pagini: 408
Format: 13x20
Categoria: Biografii

DESCRIERE

Eu sunt Ozzy - Ozzy Osbourne, Chris  Ayres

 
...în timp ce se întîmplau toate tîmpeniile astea, am decis să mai facem un album - de data asta plecînd cu instrumente şi bagaje în America, la Criteria Studios, în Miami. Titlul asupra căruia am convenit era Technical Ecstasy, chit că nu pot să spun că eram sută la sută entuziasmat. Costul de producţie al albumelor noastre devenise de-acum absurd de mare. înregistraserăm Black Sabbath într-o singură zi. Sabotage ne luase aproape patru mii de ani. Pentru Technical Ecstasy n-a fost nevoie chiar de atîta amar de vreme, dar costul înregistrării lui în Florida a fost astronomic.

în tot acest timp, vînzările noastre scădeau vertiginos, casa de discuri nu mai era la fel de interesată ca înainte, tocmai primiserăm o decizie de impunere de un milion de dolari de la fiscul american, nu ne permiteam să achităm taxele de judecată şi nu aveam nici manager. La un moment dat, am ajuns ca Bill să se ocupe de telefoane. Mai rău de-atît, totuşi, era faptul că pierduserăm direcţia.
 
Problema nu era că experimentam pe plan muzical. Ci, mai degrabă, că nu mai ştiam cine sîntem. Acum aveai o copertă de album ca Sabbath Bloody Sabbath, cu gagiul ăla atacat de demoni pe ea, şi-n minutul următor aveai doi roboţi care fac sex în timp ce urcă-n mă-sa pe nişte scări rulante, adică ceea ce apare pe coperta de la Technical Ecstasy.

Nu spun că albumul a fost slab de la cap la coadă - n-a fost. De exemplu, Bill a compus o piesă numită „It's Alright", pe care o adoram. El o şi interpreta vocal. Are o voce excelentă şi m-am bucurat nespus să-l las să facă onorurile. Dar începusem să-mi pierd interesul şi mă tot gîndeam la cum ar fi să am o carieră solo. Imi făcusem chiar şi un tricou pe care scria „Blizzard of Ozz".
 
Intre timp, în studio, Tony spunea întruna: „Trebuie să cîntăm ca Foreigner" sau „Trebuie să cîntăm ca Queen". Dar mie mi se părea ciudat că trupele pe care noi le influenţaserăm odată ne influenţau acum pe noi. Pe de altă parte, eu mă lăsam pradă alcoolului şi drogurilor şi spuneam o mulţime de chestii nasoale, făceam tîmpenii, eram insuportabil.

De fapt, problemele mele cu alcoolul au fost atît de grave în timpul înregistrărilor la Technical Ecstasy în Florida, încît, la întoarcerea acasă, m-am internat la un sanatoriu numit St Georges. Numele real era Azilul Comitatului Stafford, dar îl schimbaseră ca să-i facă pe nebuni să se simtă mai bine. Era o clădire victoriană mare şi veche. întunecată şi sordidă, ca platoul unui film ştiinţifico-fantastic. Primul lucru pe care mi l-a spus doctorul cînd m-am prezentat acolo a fost:

—    Vă masturbaţi, domnule Osbourne?

—    Am venit aici să mă trataţi la cap, nu la pulă, i-am răspuns.

N-am făcut mulţi purici acolo. Vă spun cu mîna pe inimă: doctorii de la ţăcăniţi sînt mai duşi cu pluta decît pacienţii...
 
CUPRINS:
 
Partea întîi
La început
1.    Hoţul John    
2.    Sînt Ozzy Zig şi vreau un gig   
3.    Vrăjitoarea şi nazistul   
4.    „Băieţi, voi nu sînteţi negri!“   
5.    Cum l-am omorît pe popă    (în „Atrocity Cottage'')    
6.    Sfîrşitul e aproape    
Partea a doua
De la capăt
7.    Des Moines    
8.    în timp ce dormeam    
9.    Betty, unde-i barul?    
10.    Gol de memorie   
11.    Mort din nou  
Observaţii clinice  
Mulţumiri   
Credite fotografice

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie

Cărți noi - Biografii

Created in 0.0319 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.