Evaluarea psihologica. Manualul psihologului clinician

Evaluarea psihologica. Manualul psihologului clinician
-20%
Editura:
Anul publicării: 2018
Pagini: 672
Format: 17x24
Categoria: Psihologie
Preț: 60,00 RON
75,00 RON (-20%)
Disponibilitate: în stoc

DESCRIERE

Evaluarea psihologica. Manualul psihologului clinician - Violeta Enea, Ion Dafinoiu

 
... inainte de a primi tratament, orice client trebuie să treacă printr-o etapă crucială – evaluarea psihologică. Pentru ca terapia să fie eficientă şi adecvată, este extrem de important ca evaluarea psihologică ce o precedă să fie efectuată în baza unor ipoteze clinice, multimodal şi corect.
 
Volumul colectiv coordonat de Violeta Enea şi Ion Dafinoiu este primul manual în limba română care abordează procesul de evaluare psihologică într-o manieră didactică, pornind de la principii de bază şi continuînd cu metode de lucru, cazuri particulare şi analiza diverselor cadre în care aceasta poate fi pusă în practică.
 
Reunind cunoscuţi specialişti din mari centre universitare din ţară, Evaluarea psihologică se adresează în egală măsură studenţilor, psihologilor clinicieni şi cercetătorilor.
 
Din carte:
 
Gândirea
 
In această secţiune, se evaluează:
 
1. Fluxul gândirii, adică cât de repede se schimbă gândurile şi cât de multe şi de variate sunt ele. Se descriu presiunea gândirii (când ele sunt rapide, abundente şi diverse), sărăcirea gândirii (când ele sunt încete, puţine şi similare) şi absenţa gândurilor (anideaţie).
 
2. Forma gândirii, adică cum sunt formulate, organizate şi exprimate gândurile (se stabiliteşte prin evaluarea limbajului):
 
- Fuga de idei - gândurile se mută brusc de la o idee la alta;
 
- Asocierile insolite - cuvintele sunt alese mai degrabă pentru că sună la fel sau rimează decât pentru că au sens;
 
- Relaxarea asocierilor (derapaj) - cuvintele sunt înţelese separat, dar nu şi propoziţia formată de ele;
 
- Salata de cuvinte (schizofazie; incoerenţă) - cuvintele şi propoziţiile nu au sens;
 
- Perseverarea (verbigeraţia) - repetarea de cuvinte, propoziţii şi idei, ieşite din context;
 
- Fadingul mintal - gândirea se întrerupe treptat;
 
- Barajul de idei - gândirea se opreşte brusc;
 
- Circumstanţialitatea - se oferă detalii irelevante;
 
- Tangenţialitatea - se evită subiectul;
 
- Neologismul - cuvânt creat de către persoana examinată;
 
- Paralogismul - cuvânt cu sensul schimbat de către persoana examinată.
 
3. Conţinutul gândirii
 
a) Ideea dominantă - gând recurent, dar care poate fi suprimat cu un grad de efort. Poate lua forma preocupărilor sau a îngrijorărilor.
 
b) Ideea morbidă - lipsă de speranţă, neajutorare, autovictimizare, vinovăţie, tendinţe suicidare.
 
c) Ideea obsesivă - gând nedorit, repetitiv şi intruziv, care invadează mintea în ciuda eforturilor de a-i rezista. Este recunoscută ca aparţinând persoanei şi ca fiind lipsită de logică şi cauzatoare de frică şi suferinţă, adică este egodistonică.
 
Conţinutul ei poate fi legat de:
 
- contaminare - murdărie, praf, detergent, microbi;
 
- agresiune - ideea că va face rău cuiva sau îi va adresa cuvinte nepotrivite;
 
- sex - legat de activităţi sexuale considerate dezgustătoare sau inadecvate;
 
- religie - este pusă la îndoială existenţa divinităţii sau divinitatea este hulită;
 
- starea de sănătate - infecţie sau boală;
 
- ordine - lucrurile trebuie aranjate într-un anumit fel sau acţiunile trebuie efectuate într-o anumită succesiune.
 
d) Ideea prevalentă - credinţă izolată şi fixă, care preocupă până la a domina viaţa persoanei. Pe de o parte, se aseamănă foarte mult cu ideea delirantă (în care poate de altfel progresa), în sensul că este de obicei greşită (deşi are un grad de adevăr), dar nu este la fel de fixă (persoana acceptă că s-ar putea înşela) sau de ciudată. Pe de altă parte, se deosebeşte de ideea obsesivă prin faptul că este conformă cu principiile persoanei (adică este egosintonică) şi apare de obicei pe fondul unei personalităţi anormale. Varianta lor „normală” este reprezentată de convingeri religioase sau politice fervente.
 
e) Ideea delirantă - credinţă fixă, greşită, neinfluenţată de argumente logice sau de dovezi contrare şi care nu poate fi explicată de religia, cultura sau educaţia persoanei (de exemplu, cineva poate crede că este supravegheat de cineva care stă ascuns într-un camion negru; dacă acceptă să verifice camionul şi nu găseşte nimic, acest lucru va fi folosit drept argument că acele persoane, urmărindu-l, ştiau că va verifica camionul şi l-au părăsit cu puţin timp înainte). Uneori, credinţa poate fi reală, dar raţionamentul din spatele ei este lipsit de logică (de exemplu, când cineva crede că este urmărit pentru motivul că nu plăteşte cu cârdul)...
 
 
CUPRINS:
 
Prezentarea autorilor 
Prefaţă (Daniel David) 
 
Partea I
Cunoştinţe preliminare
 
1. Rolul psihologului clinician
(Camelia Soponaru)
 
2. Sistemul nervos şi comportamentul
(Mona Vintilă) 
 
3. Stadiile dezvoltării psihice
(Mihaela Boza) 
 
4. Diagnosticul tulburărilor psihice
(Viorel Lupu) 
 
5. Calităţile psihometrice ale testelor psihologice
(Mihai Marian) 
 
6. Interpretarea scorurilor la testele psihologice
(Dragoş Iliescu, Andrei Ion) 
 
7. Analiza statistică a datelor
(Adrian Vicenţiu Labăr) 
 
Partea a II-a
Procesul evaluării psihologice în domeniul clinic
 
8. Reperele actuale ale unei planificări eficiente a evaluării psihologice clinice
(Iulia Ciorbea) 
 
9. Fazele evaluării clinice şi selectarea testelor psihologice
(Violeta Enea, Iuliana Petrov, Ion Dafinoiu) 
 
10. Evaluarea statusului mintal
(Bogdan Voinescu) 
 
11. Integrarea şi interpretarea informaţiilor din evaluare
(Cătălin Nedelcea)
 
12. Redactarea raportului psihologic
(Violeta Enea)
 
...............

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0713 sec