Forma apei - Guillermo del Toro

Forma apei - Guillermo del Toro
-20%
Editura:
Anul publicării: 2018
Pagini: 424
Format: 13x20
Preț: 40,00 RON
50,00 RON (-20%)
Disponibilitate: în stoc

DESCRIERE

Forma apei - Guillermo del Toro

 
Este anul 1962 şi Elisa Esposito, o femeie mută, rămasă orfană din copilărie, se luptă cu monotonia vieţii de îngrijitoare în schimbul de noapte la Centrul de Cercetări Aerospaţiale Occam din Baltimore.
 
Dacă n-ar fi Zelda, o colegă de serviciu care se poartă protector cu ea, şi Giles, vecinul ei iubitor, Elisa nu ştie cum ar suporta existenţa cotidiană. Apoi, într-o noapte fatidică, Elisa vede ceea ce nu-i era îngăduit să vadă, secretul cel mai bine păzit al Centrului: un om-amfibie, capturat în Amazon şi studiat în scopurile Războiului Rece.
 
Creatura este înspăimîntătoare, dar în acelaşi timp magnifică, capabilă să înţeleagă limbajul şi emoţiile... iar Elisa nu se poate ţine deoparte. Recurgînd la limbajul semnelor, cei doi învaţă să comunice. În scurt timp afecţiunea se transformă în dragoste, iar creatura devine singura raţiune de a trăi a Elisei.
 
Fragmente:
 
... Lainie îl vede că se dezlănţuie şi-i place. De mult prea mult timp el a dat junglei tot ce avea mai bun. Dar aici, în Baltimore, miza-i mai mult decât o misiune militară.
 
Ea trebuie să-i reamintească asta de câte ori poate. întrebarea lui Timmy despre capsula timpului îl scosese pe Richard dintr-ale lui, reacţionase excelent, sfătuindu-l aşa cum se cuvine să facă un tată.
 
Lainie îşi dă seama că nu trebuie decât să-i acorde ceva timp. în curând va fi pregătit să-i vorbească fiului despre ce i-a făcut skinkului şi cum să fie un om bun. Fiindcă, în ciuda muncii sale, în ciuda loialităţii faţă de generalul Hoyt, în ciuda a toate, Richard e bun. Ea este aproape sigură de asta.
 
Revistele progresiste dedicate femeilor au învăţat-o să nu îşi ofere trupul ca recompensă, dar ce ştiu ele? Oare vreuna dintre jurnalistele şi editoarele alea au avut soţul aruncat în două feluri diferite de iad, din care să se întoarcă cu viaţă?
 
Uite, aşa ar putea fi, asta speră să-i spună lui partida de sex. Am putea fi fericiţi, normali. Şi dacă tot face asta, poate se va convinge şi pe ea însăşi de-acelaşi lucru. Poate că munca ei la Klein & Saunders nu va mai trebui ţinută secret multă vreme.
 
Poate că dacă asta va merge bine şi el o va ţine strâns în braţe apoi, epuizată şi ameţită, o să-i spună chiar atunci. Şi poate c-o să fie chiar mândru de ea.
 
Dar dezlănţuirea lui nu durează mult. Richard devine rapid stânjenit când îşi simte trupul greoi, iar undeva între lepădarea greoaie a hainelor şi aplecarea stângace peste ea, se retrage redevenind căpcăunul încruntat în care s-a transformat de la Amazon încoace.
 
Ea este anume răvăşită, cu cămaşa parţial desfăcută, cu o mână cufundată în părul încâlcit, cu cealaltă strângând cuvertura, dar el e o maşinărie de carne, o unealtă pentru îndeplinit o sarcină, care-o pătrunde direct ca o seringă. Se împlântă fără stil, începând la o viteză medie, nu variabilă.
 
Şi totuşi e ceva, clar că e ceva, iar ea îşi încrucişează gleznele pe la spatele lui, îşi înfige degetele în bicepşii lui şi îşi zvârcoleşte trunchiul, nu fiindcă i-ar fi extraordinar de bine, ci pentru ca toate părţile lor să se afle într-o continuă mişcare, căci atâta vreme cât nu zace nemişcată, mai există o şansă să vadă fiecare clipă dintr-o perspectivă proaspătă şi să creadă că acest act, precum şi cel mai cuprinzător, al căsniciei lor, mai poate fi rezolvat.
 
E nevoie de energie şi dăruire, iar asta o distrage, până când simte căldura mâinii lui Richard pe gât. Are grijă să deschidă ochii încet, ca să nu-l sperie.
 
El are faţa roşie şi umedă, iar ochii, tot roşii şi umezi, sunt fixaţi asupra gâtului ei, pe care trasează cu degetul mare câte o linie oblică de fiecare parte. Nu-i poate interpreta gestul, dar vrea să-l încurajeze.
 
— E bine, îi şopteşte. Freacă-mă peste tot.
 
Mâna lui alunecă mai sus, peste bărbie, şi-i acoperă gura cu o mişcare dezinvoltă pe care ea n-o pricepe până când simte cum i se prelinge umezeala pe gât. îi simte verigheta pe sub bandaj strivindu-i buzele. Işi zice să stea liniştită.
 
Nu încearcă să-i facă rău. Nu încearcă să o sufoce. I se adună între buze şi mai multă umezeală. Recunoaşte gustul. Refuză să creadă. Gustă din nou şi-şi trage capul într-o parte ca să se desprindă de sub palma lui.
 
— Dragule, gâfâie. Iţi sângerează mâna...
 
 
CUPRINS:
 
Primordiu 
 
Femei needucate 
 
Taxidermie creativă 
 
Nu te mai zbuciuma

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0572 sec