Frumusete in dar

... dacă vrei să-ţi fie bine in viaţă, iubeşte fără motiv, ia infinit. Raiul este iubirea ta. Orice gând care acuză oamenii este o minciună diavolească. Pentru că oamenii sunt mişcaţi de Dumnezeu şi sunt pentru noi ajutoare divine. Ei sunt minunaţi până trecem noi prin faţa lor şi apoi oglindesc ce este în noi. Când trec de noi, devin numai Iubire. Tu nu crezi că eşti fiinţă divină dacă poţi să-i ataci, dacă ai puterea să îi loveşti, tu nu mai crezi în Dumnezeu.

 

Nu există rău în lume. Numai noi gândim greşit aşa. Tot ce vine spre tine este El. Omul din faţa ta este El. Dacă îşi dă jos masca de pe  faţă, îl vei vedea pe El. Nu ai pe cine să te superi. Inţelege asta. Lumea este continuu în Armonie. Ceea ce vezi rău este interiorul nostru care modifică realitatea în oglindă şi apoi vezi metodele divine de scădere a orgoliului nostru.

 

 

Poţi? Vrei? Nu face nimic pentru interesul tău de mai mult, ci numai pentru ceilalţi. Cand vrei ceva de la viaţă, greşeşti. Nu ai ce să vrei de la nimeni. Nu poţi să ai vreo pretenţie vreodată de la Dumnezeu, pentru că omul din faţa ta este el.

 

Dâ drumul vieţii să fie cura vrea ea. Numai atunci eşti în Adevăr. Când accepţi totul oricum ar fi, fără revoltă. Numai şarpele pretinde ceva pentru el. Aceasta este căderea. Nu dori nimic pentru tine. O rugăciune ca o cerere este o pretenţie. Nu-ţi va da nimic dacă vrei ceva pentru tine.

 

Când ne ajută El? Când suntem goi de noi, fără dorinţa de mai mult. Când nu vrei nimic, te ajută cel mai mult. Când ceri ceva pentru tine este un eu acolo, care îl va îndepărta pe Domnul. El nu vine decât la cel care nu are nicio cerere şi nicio dorinţă, adică la cel gol de sine însuşi. El este viaţa aşa cum este. Este în toate. E starea ta de zero, fără intenţii şi fără acţiune. Este starea ta de linişte şi acceptare, de tăcere. Este doar a privi, fără să vrei nimic pentru tine.

 

Dar dacă ai un eu care are pretenţii, tu te opui vieţii, adică Lui. Şi de aceea viaţa ţi se va împotrivi. Pretenţia ta este opoziţia ei. Cui pe cui se scoate. Tu nu eşti fericit decât în starea de zero, de abandon desăvârşit de sine.

Viaţa este doar o oglindă, fiul este un nimic. Lumea este deşertăciune în raport cu Cerul, deci nimic, pentru că este Formată din părţi contradictorii şi de aceea nu poate fi stabilă, ci are instabilitatea ce mai mare. Diferenţa de potenţial naşte mişcarea.

 

Păcatul este egoul. Acolo unde este un eu va apare opoziţia şi suferinţa. Lasă lucrurile să fie cum vor ele. Nu interveni şi nu te opune la ce este. Non intervenţia şi non acţiunea este Dumnezeu însuşi: starea de abandon de sine desăvârşit...

 

 

SINGURĂTATE              
MARIUS GHIDEL UN OM FĂRĂ EGO, CARE M -A CONVINS C’Â FACE EL ÎNSUŞI CEEA CE SPUNE

DACĂ VREI, POT SÂ TE ÎNVĂŢ SĂ MORI PUŢIN

EXERCIŢII DU APRECIERE, RECUNOŞTINŢA Şl MULŢUMIRE
GÂNDURI DIN INFINIT          
CALEA ZEILOR CALEA ABSOLUTEI VULNERABILITĂŢI    
POARTA STELARA ORIUNDE TE AFLI  
UCENICUL CEL NEMULŢUMIT DE TOATE    
O BUCATĂ DE ADEVĂR    
PUNCTUL     
CUM AR TREBUI SĂ SE IUBEASCĂ ÎNGERII OAMENI?     
PUTEREA CUVINTELOR        
DOUĂ ÎNTRUPĂRI: POŞTAŞ ŞI PREOT ÎN EGIPTUL ANTIC          
FLUTURELE ALBASTRU   
SOARELE Şl PEŞTERA               
NU VĂ LEGAŢI DE GÂNDURI               
PACEA SUFLETULUI                 
LA O CABANĂ - CĂLĂTORIE ÎN TRECUTUL ALTEI PERSOANE    
DACĂ-I PUI CONDIŢII LUMII. ÎŢI ÎNCHIZI POARTA CERULUI       
OMUL CEL MAI IUBIT DE DUMNEZEU                
LECŢIILE VIEŢII - SĂ NU TE SUPERI PE PIETRE
CÂND CAZI          
MAESTRUL JAPONEZ