Lucrețiu Pătrășcanu. Moartea unui lider comunist, Studiu de caz - Lavinia Betea

Lucrețiu Pătrășcanu. Moartea unui lider comunist, Studiu de caz - Lavinia Betea

... mai mult decât sigur, Pătrășcanu nu avea cunoștință despre diversele canale de informare dintre Moscova și București. Încercase chiar, la Paris, o oarecare apropiere de Gheorghiu-Dej. I-a propus ca, pe timpul cât lipsește, fiind plecat în țară, să-i dea o listă cu oamenii pe care i-a văzut și cu activitatea desfășurată în lipsa lui, dar Gheorghiu-Dej l-a refuzat. Simțea că Ana Pauker voia să-l atragă în grupul ei.²

Primise și unele „lămuriri” de la Gheorghiu-Dej după revenirea de la Moscova, în februarie 1947. După unele discuții cu Susaikov și, cu precădere, după observarea „condițiilor internaționale create de crescuta campanie a ațâțătorilor de război anglo-americani”, se declara convins de necesitatea unei „cotituri pentru adâncirea luptei de clasă” și „lichidarea colaborării cu „resturile burgheziei”.

Tovarășii săi – și, mai ales, superiorii de la Moscova – socotesc că acum e târziu. Este ținut departe de pregătirea unor evenimente care contează în cursa pentru acapararea întregii puteri de către comuniști. Despre arestările de la Tămădău a aflat, ca oricare cetățean, din ziare. Se găsea la Bruxelles, la Congresul juriștilor democrați.

N-a aprobat în forul său interior cele întâmplate („cursul grăbit al lichidării PNȚ și PNL”), deoarece a „socotit că această măsură nu va fi înțeleasă de mase pentru că nu a fost rezultatul unei campanii care să antreneze masele; ca atare, va apărea ca o lichidare administrativă”. Cu toate acestea, organizase la Bruxelles, din proprie inițiativă, o conferință de presă în care a explicat arestarea celor pregătiți de fugă, de pe pozițiile tovarășilor săi.²

Dacă pentru arestarea fruntașilor PNȚ își poate spune că nu i s-a cerut părerea, fiindcă era plecat în străinătate, faptul că el – ministrul justiției – n-a fost implicat în redactarea proiectului noii constituții și n-a fost înștiințat de pregătirile pentru abdicarea regelui l-a interpretat ca act prin care „partidul și-a arătat deschis neîncrederea” în el.³ „În perioada producerii actului de abdicare în Decembrie 1947”, declară el, „mă găseam la Păltiniș (Sibiu) împreună cu soția mea, Lena Constante și Hari Brauner...

Cuprins:

Abrevieri și acronime

Prefață

1 – Andrei

2 – Sub trei dictaturi

3 – Primul comunist la guvernare

4 – „Neînțelegerile cu tovarășii”

5 – Admiratori și devotați

6 – Kto-kogo

7 – Dictatura proletariatului, dictatura a patra

8 – Antisovietism și naționalism

9 – „Dragă tovarășe anchetator…”

10 – Principiul dominoului

11 – Dialectica terorii roșii

12 – Spioni și complotiști

13 – Pești în năvoadele dese

14 – Procesul

15 – Revoluționarul – capital destinat sacrificiului

16 – Morți vii în celule

17 – Anchetatori anchetați

18 – „Aceste mult prea triste și urâte fapte”

Epilog – „Iar restul e tăcere…”

Bibliografie

Indice de nume

RECENZII