Lumea de sub noi. O călătorie în adâncul pământului - Robert Macfarlane

 

...între anii 1927 şi 1940 - anul când a încercat să fugă din Franţa spre Spania, o ţară mai sigură, doar ca să sfârşească prin a se sinucide într-o cameră de hotel din sătucul Portbou, situat la graniţa de la poalele Pirineilor -, Walter Benjamin a redactat unul dintre cele mai remarcabile texte scrise vreodată despre oraş.

 

Das Passagen-Werk, cum e cunoscut în germană - The Arcades Project (Proiectul arcadelor) în engleză -, este o carte dedicată pasajelor, o meditaţie fragmentară, neterminată, asupra topografiei, istoriei şi oamenilor Parisului, care număra mai mult de o mie de pagini în momentul morţii lui Benjamin.

 

Forma ei poate fi comparată cu o constelaţie sau cu o galaxie din ale cărei stele a compilat, în decurs de mai bine de un deceniu, adunând notiţe, citate, aforisme, poveşti şi cugetări, zeci de dosare pe care le-a numit Konvolute -„convoluturi”, însemnând „rotocoale”, „răsuciri”, „plieri” -, fiecare fiind identificată printr-o literă.

In loc să scrie o istorie liniară a Parisului, Benjamin a căutat să creeze un caleidoscop ale cărui cristale ar putea să se aranjeze în modele noi cu fiecare nou cititor, chiar şi la fiecare nouă lectură.

 

Cartea sa - dacă poate fi numită carte o lucrare rămasă atât de incompletă - este o încercare gigantescă, inutilă şi magică, de a ajunge la o totală înţelegere istorică a trecutul unui oraş considerat în parte de autor ca un vis colectiv, cu structuri ce posedă o aură metafizică şi, totodată, o prezenţă materială.

In Proiectul arcadelor Benjamin readuce la viaţă scene din trecutul Parisului. „Este mai dificil să cinsteşti memoria unor fiinţe anonime decât pe a celor celebre”, spunea Benjamin în însemnările preliminare ale eseului său „Teze ale unei filosofii a istoriei”; „scrierea istoriei e dedicată memoriei celor fără nume”.

 

Ca experiment timpuriu a ceea ce a ajuns să fie cunoscut drept „istorie văzută de dedesubt”, Parisul lui Benjamin comemorează „fiinţele anonime”, fiind populat de muncitori din cariere, prostituate, condamnaţi, soldaţi şi târgoveţi, ca şi de aristocraţi, politicieni şi artişti. Şi-a alcătuit cartea din fragmente, adunând o arhivă de poveşti despre anonimii oraşului, şi nu despre somităţile lui.

Benjamin însuşi avea să fie înhumat într-o groapă comună şi de neidentificat de lângă Portbou, cauza morţii sale - datată 25 septembrie 1940 - fiind o supradoză de morfină. în ziua de dinaintea sinuciderii, străbătuse pe jos munţii din Franţa aflaţi peste graniţă, oprindu-se la fiecare zece minute de urcuş ca să-şi protejeze inima deja obosită...