Oare chiar m-am intors de la Athos?

...''Oare chiar m-am întors de la Athos?'' «Nu am fost şi nu sunt un om închinat la icoane», se caracterizează extrem de sugestiv şi exact Dan C. Mihăilescu. Interesul principal al acestei cărţi constă tocmai în faptul că povesteşte întâlnirea unui astfel de om, în acelaşi timp atât de sensibil, cu un spaţiu aparte, cum este Muntele Athos. Cu totul alte reguli şi criterii de orientare structurează viaţa acolo. O rânduială adesea stânjenitoare pentru pelerinul fără voie care este Dan C. Iată-l, de pildă, incapabil să îngenuncheze, ceea ce-mi aduce aminte de frumoasa Eugenia din Nostalghia lui Tarkovski. Nici ea nu putea face acest lucru, cu toate că se afla în ea, cum se află în Dan C., o tânjire secretă, irezistibilă, al cărei glas nu poate fi înăbuşit. Nu este atât o carte despre Athos, cât o carte despre Dan C. Despre răsfrângerea (sau frângerea? sau înfrângerea?) lui de sine în oglinda Athosului. Chipul din această oglindă este redat cu o sinceritate totalã, fără menajamente, fără cosmetizări («Mi s-a părut mai cinstit să-mi dezvălui necredinţa doritoare de har»), lucru rar în lumea culturală de azi. Situarea sa pare să fi avut ceva din lupta lui Iacob cu îngerul (Facerea, 32, 24-30), cu farmecul aferent... Cum se ştie, Îngerul este, de fapt, Dumnezeu Însuşi. Iacob s-a luptat ca să-I smulgă binecuvântarea. Până la urmă a obţinut-o, ceea ce-i doresc din inimă şi dragului de Dan C. Însã pentru el lupta abia dacã a început...“ (Costion NICOLESCU) DAN C. MIHĂILESCU, n. 1953, este critic şi istoric literar. Absolvent al Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Universitatea din Bucureşti, 1976. Cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu“ (1980-2003), secretar de redacţie al Revistei de istorie şi teorie literară (1983-1986), editorul suplimentului Litere, arte, idei al ziarului Cotidianul (1991-1996, 2001-2004), iar din anul 2000 realizatorul emisiunii Omul care aduce cartea, la ProTV (Premiul Consiliului Naţional al Audiovizualului în 2003). Cronicar literar la revistele Transilvania (1983-1989), 22 (1994-2000) şi Ziarul de duminică (2001-2006), apoi la Jurnalul naţional (2006-2007) şi Evenimentul zilei (din 2007 până în prezent). Debutul editorial în 1982, cu volumul Perspective eminesciene (Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor, reeditare Humanitas, 2006), urmat de Dramaturgia lui Lucian Blaga, 1984, Întrebările poeziei, 1989, Stângăcii de dreapta, 1999, Bucureşti. Carte de bucăţi, 2003, Scrieri de plăcere, 2004, Literatura română în postceauşism (vol. I, 2004, vol. II, 2006, vol. III, 2007), Îndreptări de stânga, 2005, Viaţă literară (vol. I, 2005, vol. II, 2006), Dansând pe ruine, 2006, Idei cu zimţi, 2008, Despre omul din scrisori. Mihai Eminescu, 2009. Prezenţe în volume colective (dicţionare, antologii etc.) din ţară şi străinătate, peste treizeci de prefeţe, postfeţe, antologii, ediţii (de la I. L. Caragiale, Mircea Eliade, E. M. Cioran, Sextil Puşcariu şi F. Brunea-Fox la Haig Acterian, Ioan Petru Culianu, Valeriu Anania, Sorin Mărculescu, Constanţa Buzea şi Ioan Es. Pop). A tradus la Humanitas trei cărţi de Jean-François Revel (Cunoaşterea inutilă, 1993, Revirimentul democraţiei, 1994, Obsesia antiamericană, 2004), teatru complet de Eugène Ionesco, în cinci volume, la Editura Univers (1993-1998, Premiul Uniunii Scriitorilor), Sfârşitul imperiului, de Emmanuel Todd, Uniunea Europeană... o nouă URSS?, de Vladimir Bukovski ş. a. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor, al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, premiile revistelor Transilvania, Flacăra, Ateneu, Cuvântul, Tribuna, Luceafărul ş. a. Autor: Dan C. Mihăilescu