Partea si intregul

Partea si intregul. Discutii in jurul fizicii atomice - Werner Heisenberg …anii ’20 ai secolului trecut au transformat radical fizica si cunoasterea in genere odata cu aparitia mecanicii cuantice. Concepte fundamentale, cu care stiinta si filozofia se obisnuisera de veacuri, au fost fie abandonate, fie redefinite gratie curajului intelectual al unui grup de tineri fizicieni (Werner Heisenberg, Wolfgang Pauli, Erwin Schrodinger, Paul Dirac) dominat de figura lui Niels Bohr. Partea si intregul nu e o simpla carte de memorii in care se aude numai vocea autorului. Ajuns la senectute, Werner Heisenberg foloseste arta dialogului pentru a-si povesti devenirea spirituala: convorbirile cu marii sai contemporani sunt substanta cartii... Fragmente din carte: …iatã-mã asadar într-o zi luminoasã de primãvarã, la drum cu zece sau poate douãzeci de camarazi, cei mai multi dintre ei mai tineri decât mine, si, dacã-mi amintesc bine, plimbarea ne purta prin zona deluroasã a tãrmului de vest al lacului Starnberg, ce se zãrea jos în stânga noastrã, oferit privirilor noastre de câte o bresã în verdele luminos al fagilor, si pãrea cã se întinde pânã la muntii care se zãreau în depãrtare. În mod ciudat, în acea drumetie s-a înfiripat prima convorbire despre lumea atomilor, care a însemnat atât de mult pentru dezvoltarea mea stiintificã ulterioarã. Spre a lãmuri cum era posibil sã aibã loc asemenea discutii într-un grup de tineri veseli si lipsiti de griji, atât de receptivi la frumusetea naturii înflorite, trebuie poate reamintit cã ocrotirea pe care scoala si familia o oferea tinerilor pe timp de pace se pierduse în mare mãsurã prin tulburãrile anilor de dupã rãzboi, iar în rândul tinerilor se nãscuse, tinându-i într-un fel locul, o independentã a opiniilor, o încredere în judecãtile proprii, chiar si în domenii în care de fapt le lipsea priceperea. La câtiva pasi în fata mea mergea un bãiat înalt si blond, ai cãrui pãrinti mã rugaserã cândva sã-i dau o mânã de ajutor la temele scolare. Cu numai un an înainte, în vârstã de cincisprezece ani, participase la lupte de stradã, cãrând lãzi cu munitie, în timp ce tatãl lui, în poziþie de tragere în spatele fântânii Wittelsbach, lupta pentru Republica Sovieticã München. Altii, printre care si eu, munciserã pânã cu doar doi ani în urmã ca argati în Bavaria Superioarã. Astfel, vântul aspru al vietii nu ne mai era strãin si nu ne era fricã sã ne formulãm propriile noastre gânduri chiar si despre cele mai dificile probleme. Prilejul cu care s-a nãscut acea convorbire era faptul cã mã pregãteam pentru examenul de bacalaureat, care avea loc în aceeasi varã, si cã discutam cu plãcere despre teme din stiintele naturii cu prietenul meu Kurt, care avea si el preocupãri asemãnãtoare, dorind sã devinã inginer. Kurt provenea dintr-o familie protestantã de ofiteri, era un bun sportiv si prieten de nãdejde. Cu un an în urmã, când orasul München era înconjurat de trupele guvernamentale, iar în familiile noastre se împãrtise de mult ultima bucatã de pâine, am intreprins odatã, împreunã cu fratele meu si cu el, un drum prin liniile de luptã, pânã la Garching, întorcându-ne acasã cu un rucsac plin cu de-ale gurii, pâine, unt si slãninã. Asemenea întâmplãri trãite împreunã creeazã o bazã solidã pentru o încredere neconditionatã si o tonicã întelegere. Acum însã era vorba despre preocuparea comunã legatã de stiintele naturii. I-am povestit lui Kurt cã în manualul de fizicã gãsisem un desen care mi s-a pãrut complet lipsit de sens... DIN CUPRINS: Cuvânt înainte 1. Prima întâlnire cu teoria atomicã (1919–1920) 2. Hotãrârea de a studia fizica (1920) 3. Conceptul de „înþelegere“ în fizica modernã (1920–1922) 4. Învãtãminte despre politicã si istorie (1922–1924) 5. Mecanica cuanticã si o discutie cu Einstein (1925–1926) 6. Plecarea cãtre lumea nouã (1926–1927) 7. Prime discutii despre relatia stiinþelor naturii cu religia (1927) 8. Fizica atomicã si gândirea pragmaticã (1929) 9. Discutii despre relatia dintre biologie, fizicã si chimie (1930–1932) 10. Mecanicã cuanticã si filozofie kantianã (1930–1932) 11. Discutii despre limbaj (1933) 12. Revoluþie si viatã universitarã (1933) 13. Discutii despre posibilitãþile tehnicii atomice si despre particulele elementare (1935–1937) 14. Actiunea individualã în miezul catastrofei politice (1937–1941) 15. Drumul cãtre noul început (1941–1945) 16. Despre responsabilitatea cercetãtorului (1945–1950) 17. Pozitivism, metafizicã si religie (1952) 18. Dezbateri în politicã si stiintã (1956–1957) 19. Teoria unitarã a câmpului (1957–1958) 20. Particule elementare si filozofie platonicianã (1961–1965) Apologia lui Heisenberg Postfatã de Mircea Flonta