Pentru a deveni o carte vie - elemente de autobiografie 1

Pentru a deveni o carte vie - elemente de autobiografie 1
-10,2%
ISBN: 978-973-8184-11-4
Anul publicării: 2019
Pagini: 385
Format: 15x22
Preț: 50,00 RON
55,65 RON (-10,15%)
Disponibilitate: în stoc

DESCRIERE

Pentru a deveni o carte vie - elemente de autobiografie 1 - Omraam Mikhael Aivanhov

 
... artiştii creează opere exterioare lor dintr-o materie exterioară lor; ei îşi concentrează eforturile tocmai asupra acestei materii exterioare şi fac minuni. Dar am să vă spun că, pentru mine, adevăratul artist este acela care e capabil să se ia mai întâi pe sine ca materie a creaţiei sale. Toate metodele vieţii spirituale îi stau la dispoziţie pentru a-l ajuta şi a-l inspira în această muncă.
 
In lumea psihică putem fi muzicieni, poeţi, arhitecţi, sculptori etc. Toate artele sunt cuprinse în munca discipolului Ştiinţei iniţiatice. Ce descoperire am făcut în ziua in care am inţeles că puteam să lucrez asupra unei materii care nu-mi era străină, propria mea materie.
 
De aceea, nu fac altceva decât să-mi scriu propria carte, adică să mă scriu pe mine; niciodată n-am scris altceva in afară de această carte, care sunt eu.
 
Veţi spune: «Şi atunci, cărţile dumneavoastră, pe care le citim?» Nu le scriu eu, am încredinţat această muncă anumitor persoane, Eu mă ocup doar să-mi scriu propria carte şi vorbesc, ştiind că a vorbi înseamnă şi a scrie. Da, vorbesc, strâduindu-mâ să întipăresc în sufletele voastre scriituri celeste.
 
... Fiindcă fiecare dintre voi e, la rândul lui, o carte - o carte pe care el însuşi o scrie: gândurile, sentimentele sale trasează literele unei scriituri care se va grava în materia corpurilor sale subtile.
 
Aşadar, să deveniţ o carte vie, iată, de acum o muncă pentru voi. Strâduindu-vâ să faceţi această muncă, veţi exercita o influenţă benefică asupra tuturor celor care se vor apropia de voi. Pentru că şi aceasta înseamnă iubirea fraternă...
 
............
 
«De ce vă ascundeţi? De ce nu ne spuneţi cine sunteţi?»... Iată întrebarea care mi-a fost adresată intr-o zi. «Şi ce aţi vrea să ştiţi? - Dacă sunteţi intr-adevăr un Iniţiat - A, da? Şi dacă vă răspund, ce vă va dovedi că ceea ce spun e adevărat? Dacă spun că sunt un Iniţiat, cu ce schimbă asta lucrurile? Titlul de Iniţiat ar adăuga valoare la ceea ce sunt? Ar face mai de preţ munca mea?... N-am de ce să mă prezint publicului spunând ce sunt şi, de altfel, nici măcar nu mă interesează să ştiu. Aţi vrea o etichetă care să vă lămurească, aţi vrea să puteţi citi pe fruntea mea: «Sunt un Iniţiat» - sau altceva - şi atunci aţi dormi liniştit? Dar nu am nimic să vă spun în această privinţă.» Ce a înţeles acea persoană din răspunsul meu, nu ştiu.

Doi nebuni s-au întâlnit odată, din întâmplare, într-un tren. Ei se prezentară: «Eu sunt Hristos», spuse unul. Iar celălalt îi răspunse: «A! - eşti Hristos? Ei bine, eu sunt Antihristul!» Vedeţi, te poţi făli că eşti Hristos şi te poţi făli că eşti Antihristul... Te poţi făli şi că eşti Iniţiat, dar la ce bun? Aşa că n-am să fac asta. Credeţi poate că un asemenea lucru mi-ar da mai mult credit? Nu e sigur; în schimb, ce e sigur, e că în felul acesta mi-aş pierde libertatea. Nespunând nimic în această privintă, rămân liber. Şi apoi, să ştiţi că, atunci când te apuci să împărţi oamenii în categorii, sfârşeşti prin a-i uita pe etajerele unei biblioteci. Or, nu de o listă de Iniţiaţi rânduiţi în funcţie de merite aveţi voi nevoie, ci de o fiinţă vie care să vă stimuleze, care să vă atragă pe urmele ei.

Nu ştiu dacă sunt un Iniţiat şi e bine să nu ştiţi nici voi. E preferabil să rămân pentru voi un copil care duce cu sine câteva comori ascunse. Pretinzând că sunt un Iniţiat, aş lua asupra mea o povară, iar poverile grăbesc îmbătrânirea. Nu-mi doresc asta, bătrâneţea vine de la sine, şi asta destul de repede, de ce să-i dau o mână de ajutor?
 
Trebuie să-ţi laşi timp să fii copil. Tinerii simt prea grăbiţi, iar spiritualiştii, de asemenea. Copiii vor prea repede să semene cu adulţii, iar spiritualiştii vor prea repede să-şi dea aere de autoritate. Această atitudine nu mă interesează, chiar dacă doriţi s-o adopt, ca apoi să vă puteţi lăuda că urmaţi un mare Maestru. Nu ţin să mă purtaţi ca pe o decoraţie.

Cu toată onestitatea, nu pretind că sunt un Iniţiat: asta nu ar adăuga nimic la ceea ce sunt şi n-ar face decât să mă afunde în complicaţii, pe viitor. Voi spune aşadar numai că inima mea e plină de iubire, de nevoia de a ajuta fiinţele, de a le susţine, de a le vedea fericite. în ce priveşte cunoaşterea, am dobândit-o după ani şi ani de studiu şi de muncă, nu numai în această viaţă, ci şi în vieţile anterioare...
 
CUPRINS:
 
Misterioasele căi ale destinului
O copilărie în munţii Macedoniei
La Vama, pe ţărmul Mării Negre
Uceniciile
Experienţa focului
Până în inima trandafirului
In simfonia universală
întâlnirea cu Maestrul Peter Deunov Revelaţiile Psalmului 116
Franţia, Franţa
Nicio închisoare nu poate ţine spiritul captiv
Un an în India: februarie 1959 - februarie 1960
Sunt un fiu al soarelui
între cuvânt şi tăcere
Eu doar îmi scriu propria carte
Intreaga creaţie îmi vorbeşte şi îi vorbesc
Un ideal de viaţă fraternă
Nu vreau decât libertatea voastră
Alţii vă ajută prin mine
Doar ce este irealizabil e real Anexe: I, II, III
Referinţe biblice

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0659 sec