Placerile pacatoase ale gastronomiei

Placerile pacatoase ale gastronomiei
Preț: 79,90 RON
Disponibilitate: stoc indisponibil
Editura:
Anul publicării: 2019
Pagini: 336
Format: 20x28

DESCRIERE

Placerile pacatoase ale gastronomiei (Aurora Nicolau​​​​​​)
 
Militarii striviţi de stanci la construirea Transfăgărăşanului
 
... catalogată, pe nedrept, ''o ambiţie costisitoare a fos tului lider comunist însă binevenită într-un context ulterior in care mai mult se dărâmă decât se construieşte" realizarea Transfâgărăşanului a avut în realitate la bază calcule militare.
 
Nicolae Ceauşescu trăia cu teama că România ar li următoarea ţintă a URSS, după invazia sovieticilor în Cehoslovacia (în 1968) şi ţinea să he pregătit strategic pentru înaintarea rapidă a trupelor militare româneşti prin nord, fiindcă până la realizarea Transfâgărăşanului, traversarea Făgâraşilor prin acea zonă nu se putea face nici măcar călare.
 
Militarii au fost şi cei care au lucrat cel mai mult, din martie 1970, până In septem brie 1974, la acest drum care face, prin munţi, legătura între Sibiu şi Piteşti. S-a muncit Intr-un ritm infernal, în condiţii deosebit de grele şi cu sacrificii umane uriaşe, de ordinul a sutelor de vieţi, dacă ne luăm după mărturiile consemnate în cărţile care s-au scris de-a lungul anilor despre această construcţie, deşi statisticile oficiale au înregistrat doar 40 de militari striviţi sub stâncile ce se rostogoleau de-a valma, prăbuşiţi In hăurile dintre versanţi, ori surprinşi de avalanşe.

Transfâgărăşanul a fost construit In perioada martie 1970 - septembrie 1974 de tinerii îmbrăcaţi obligatoriu în haina militară la 18 ani, de constructorii civili şi militari, de ţărani şi intelectuali, de toţi cei care, Intr-un fel sau altul, au fost obligaţi să ajungă acolo.
 
Ideea a fost a lui Nicolae Ceauşescu, ce a vrut să asigure un drum strategic peste munţi, folosit îndeosebi de militari. Până Ia construcţia acestuia, Munţii Făgăraş, în acea zonă, nu puteau fi trecuţi, nici măcar folosind calul. Drumul construit ajunge în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea, la altitudinea de 2042 m şi trece peste 830 podeţe, 27 viaducte.
 
Pentru construcţia lui, a fost necesar să fie dislocate trei milioane de tone de rocă; pentru aceasta s-au folosit 6. 520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra-Bâlea...
 
CUPRINS:
 
„Glasul roţilor de tren e o şoaptă cu suspine...” iar Acarul Păun ştie mai bine asta ca Margareta Pâslaru! 

Cum era să fie măturat de pe hartă oraşul Haţeg, dacă se prăbuşea barajul din Retezat, şi cei 400 de morţi de la Vidraru, despre care nu vorbeşte nimeni

Preţul aurului = 100 de oameni îngropaţi în nămolul de cianură şi steril -tragedia de la Certej 

„Iadul de la Bozânta”, o catastrofă comparată cu Cernobîlul sau o mare farsă (maghiară) de presă? 
 
...

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie

Titluri de același autor

Created in 0.0344 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.