Pledoarie pentru viata sanatoasa (Ovidiu Bojor)

Pledoarie pentru viata sanatoasa (Ovidiu Bojor)
Editura:
Anul publicării: 2018
Pagini: 320
Format: 16x23
Preț: 35,00 RON
Disponibilitate: în stoc

DESCRIERE

Pledoarie pentru viata sanatoasa (Ovidiu Bojor)

 
Pledoaria pentru viață sănătoasă a dlui Ovidiu Bojor incepe cu povestea celui mai complex şi celui mai minunat laborator care se află la baza vieții, anume celula vegetală.
 
Iar dacă celula vegetală se află la baza vieții, la baza alimentației omului se află rezultatul biosintezei vegetale, indiferent că este vorba de glucide, protide, grăsimi sau vitamine. In consens cu marile sisteme de medicină tradițională...
 
Din carte:
 
RECOMANDĂRI PENTRU OBŢINEREA UNOR PREPARATE DIN FRUCTE, LEGUME SI SEMINŢE
 
Consumarea fructelor şi a celor mai multe dintre legume şi seminţe proaspete — ca atare, în stare crudă — sau a sucului celular proaspăt obţinut din ele, atât în alimentaţie cât şi în scopuri terapeutice, este forma ideală care păstrează toate calităţile naturale ale produşilor sau ale substanţelor active elaborate de celula vegetală.
 
Cum însă acest lucru nu este posibil în zona temperată în tot timpul anului, iar gama sortimentelor de fructe şi legume variază de la sezon la sezon, se pot realiza unele preparate care să păstreze în bună parte proprietăţile nutritive şi terapeutice ale acestor produse naturale.

Indiferent că este vorba de folosirea fructelor şi legumelor în stare crudă sau de folosirea lor sub formă uscată (natural sau deshidratate pe cale artificială), prima măsură de precauţie care trebuie luată înainte de consumare este spălarea cât mai îndelungată cu apă potabilă sau cu apă fiartă şi răcită.

Chiar o infuzie, cu apă clocotită a fructelor sau legumelor nespălate bine, nu duce la distrugerea unor forme de rezistenţă a unor microorganisme patogene. De aceea, insistăm, încă o dată, ca fructele şi legumele să fie foarte bine spălate înainte de utilizare sau de uscarea pentru iarnă.

Pe de altă parte, dorim să subliniem încă o dată că, prin fierberea legumelor direct în apă, o mare parte din sărurile minerale şi microelementele utile organismului se pierde. Superioară acestei modalităţi curente este fierberea direct în abur, într-un set de cratiţe suprapuse, un timp cât mai scurt.
 
Pentru folosirea fructelor şi legumetor proaspete sau uscate, în scopuri terapeutice, vom prezenta pe scurt câteva dintre procedeele cele mai frecvente de preparare care pot fi efectuate în orice gospodărie.
 
MACERATUL LA RECE
 
Se obţine din fructe şi legume tăiate în bucăţi mici sau răzuite printr-o râzătoare de sticlă, material plastic sau metal inoxidabil, peste care se pune cantitatea de apă prescrisă.
 
Se lasă în contact 6-8 ore, nu mai mult, deoarece, mai ales vara, la temperatura mediului ambiant pot surveni fenomene de fermentare sau de dezvoltare a unor bacterii prezente în mediul ambiant sau chiar pe suprafaţa plantelor.
 
Se recomandă ca vara macerarea să se facă la cca +4°C, la frigider.
 
După păstrare în contact cu apa, maceratul se filtrează prin tifon dublu, iar în final se stoarce conţinutul din tifon. Maceratul astfel obţinut se foloseşte imediat sau se păstrează la frigider maximum 24 de ore.
 
INFUZIA

Este tot o extracţie, obţinută însă la cald. în acest scop, fructele şi legumele, bine spălate, se pun într-un vas de porţelan. de lut smălţuit sau de faianţă, cu capac, încălzit în prealabil cu apă clocotită. Se toarnă cantitatea de apă clocotită peste materialul vegetal tăiat mărunt. Se acoperă vasul de infuzare şi se lasă în repaus cca 20 minute. Se filtrează, prin stoarcere sau presare, prin tifonul dublu pus pe o strecurătoare. Infuzia obţinută se consumă în 24 de ore.

DECOCTUL

Fructele sau legumele fragmentate mărunt se fierb la foc domol timp de 20-30 minute. Se completează cu apa pierdută prin evaporare tot cu apă fiartă. Se filtrează la fel ca infuzia şi se consumă în 24-48 ore. Dacă este necesară păstrarea timp mai îndelungat, extractul obţinut după filtrare se pune în sticle bine închise la gură (preferabil legate cu celofan) şi se sterilizează pe baia de apă 30-40 minute.

SIROPUL

Este un extract destinat conservării mai îndelungate. Conservarea este asigurată prin concentraţia ridicată în zahăr.
Un sirop natural bun, care asigură nealterate aroma şi substanţele active din materia primă vegetală, se obţine la rece. în acest scop, se prepară mai întâi un suc proaspăt din fructe sau legume, fie prin presare puternică (hidraulică), fie cu ajutorul unei prese mecanice sau electrice. Se filtrează şi se lasă la sedimentat 2-3 ore, după care se trage sucul obţinut cu un tub de cauciuc sau plastic, în sucul limpede se adaugă treptat zahăr şi se agită din când în când. Operaţia poate dura mai multe ore, până la o zi.
 
Când sucul de fructe a devenit suprasaturat în zahăr, aceasta se recunoaşte uşor după stratul de zahăr, care rămâne pe fundul sticlei, nedizolvat. O concentraţie de 62-65% zahăr asigură o conservare naturală (fără conservant sau tară fierbere) timp de mai mulţi ani.
 
Siropurile pot fi obţinute şi prin fierbere, dar în acest caz, atât aroma, cât şi o serie de substanţe active îşi modifică sau îşi pierd proprietăţile terapeutice.
 
CIDRUL DIN FRUCTE
 
Se obţine din material vegetal fragmentat (cca 1 kg uscat sau 2-3 kg proaspăt) la care se adaugă 1, 8-3 kg zahăr, 10 litri apă (fiartă şi răcită) şi cca 30 g drojdie de bere, eventual sucul de la 2 lămâi şi coaja de la 1/2 lămâie. Vasul cel mai indicat este damigeana de sticlă (nu de plastic!), prevăzută cu un dop perforat prin care este trecut un tub subţire din cauciuc sau material plastic, în aşa fel încât capătul tubului din interiorul damigene! să nu atingă lichidul. Capătul exterior al tubului se introduce într-o sticlă cu apă. Când bioxidul de carbon format în timpul fermentaţiei nu mai barbotea-ză prin capătul tubului cufundat în apă, înseamnă că fermentaţia a încetat. La temperatura camerei, fermentaţia durează 4-6 săptămâni. Cidrul obţinut se trage în sticle şi se păstrează la frigider. Este o băutură cu conţinut moderat de alcool, care poate fi consumată numai de adulţi...
 
 
DIN CUPRINS:
 
Cuvânt înainte
Prefaţă    

I. COMPONENTELE DE BAZĂ ALE ALIMENTELOR   
Glucidele, zaharidele  
Protidele (proteinele)    
Lipidele (grăsimile)  
Vitaminele   
Alte substanţe active terapeutic   
Enzimele  
Sărurile minerale 

II. SISTEME DE DIETĂ TRADIŢIONALE  
Dieta în concepţia tradiţională indiană    
Dieta în hiperaciditate şi ulcer gastric   
Dieta în alcoolism    
Dieta în alergii  
Dieta în artrită   
Dieta recomandată în hepatită    
Dieta în cancer  
Dieta în concepţia tradiţională chineză   
Dieta în hipertensiune         
Dieta în guturai şi gripă    

III. RECOMANDĂRI PENTRU OBŢINEREA UNOR PREPARATE DIN FRUCTE, LEGUME ŞI SEMINŢE  
Maceratul la rece   
Infuzia  
Decoctul    
Siropul    
Cidrul din fructe   
Tinctura  
Aplicaţii externe    
Prepararea sucurilor  
Conservarea sucurilor   
Fructele şi legumele uscate    
Alte metode de conservare    
Câteva preparate reci din fructe şi legume   
Observaţii şi recomandări generale 
 
...............

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0668 sec