Povesti de la Academia Vanatorilor de Umbre

 

Simon Lewis a fost om și apoi vampir, iar acum urmează să devină vânător de umbre. Dar evenimentele din Orașul Focului Ceresc l-au lăsat fără amintiri și Simon nu mai știe cine este.

 

Știe că a fost prieten cu Clary și că a convins-o pe zeița absolută Isabelle Lightwood să iasă cu el… dar habar nu are cum. Iar când Clary și Isabelle îl privesc nerăbdătoare, așteptându-se să fie cineva de care el nu-și amintește… Simon nu mai suportă...

 

 

... poate că vorbea formal, însă era îngrozitor de tânără pentru a con‑ duce efortul de redeschidere a Academiei și de a‑i pregăti pe toți noii ucenici, de care era o nevoie disperată pentru a întări forțele vânătorilor de umbre.

 

Dar, pe de altă parte, Simon presupuse că asta era ceea ce se întâmpla atunci când erai verișoara prin alianță a Consulului. Simon încă încerca să înțeleagă cum funcționa guvernarea vânătorilor de umbre și, de asemenea, genealogia acestora.

 

Ei toți păreau a fi rude între ei și asta era foarte tulburător.

 

— Doamnă decan Penhallow, care ar fi problema?

 

— Ei bine, ca s‑o spun pe șleau, săptămânile alocate renovării Aca‑ demiei par să fi fost, ah… „teribil de insuficiente” sunt cuvintele care poate descriu cel mai bine situația, răspunse Vivianne Penhallow, ros‑ tind cuvintele dintr‑o suflare.

 

Și unii dintre profesori deja au… ăăă… plecat pe neașteptate. Nu cred că intenționează să se mai întoarcă. De fapt, unii dintre ei mi‑au adus la cunoștință acest lucru folosind un limbaj neadecvat.

 

De asemenea, Academia este un pic cam răcoroasă și, ca să fiu foarte sinceră, destul de defectuoasă la nivel structural. În plus, pentru a respecta adevărul, trebuie să vă spun că avem o problemă și cu aprovizionarea cu alimente.

 

Catarina ridică o sprânceană ivorie.

 

— Care e problema cu aprovizionarea cu alimente?

 

— Nu există alimente.

 

— Asta chiar este o problemă. Umerii decanei căzură și, cumva, pieptul i se dezumflă, ca și când ți‑ nând toate acestea în ea ar fi strâns‑o într‑un corset invizibil al neliniștii.

 

— Fetele acestea care sunt cu mine sunt două dintre cele mai vechi eleve și provin din familii bune de vânători de umbre — Julie Beauvale și Beatriz Velez Mendoza.

 

Au sosit ieri și s‑au dovedit a fi de mare ajutor. Iar acesta trebuie să fie tânărul Simon, zise ea, oferindu‑i un zâmbet. Simon fu luat prin surprindere și nu era sigur de ce, până ce își aminti vag că foarte puțini vânători de umbre adulți arătaseră semne de apreciere la ideea de a avea printre ei un vampir.

 

Firește, ea nu avea ni‑ ciun motiv să‑l deteste la prima vedere. De asemenea, păruse nerăbdă‑ toare să o cunoască pe Catarina, gândi Simon; poate că era cumsecade.

 

Sau poate că era doar nerăbdătoare să primească ajutorul Catarinei.

 

— În regulă, zise Catarina. Ei bine, ce surpriză că această clădire rămasă goală după o revoluție de acum două decenii nu funcționează șnur după numai câteva săptămâni! Mai bine mi‑ați arăta care sunt cele mai mari deficiențe.

 

Am să le rezolv, astfel încât să nu avem parte de toată agitația pricinuită de un vânător de umbre copilaș care și‑a frânt gâtul...

 

 

 

Bun venit la Academia Vânătorilor de Umbre!

Pierdutul Herondale

Diavolul din Whitechapel

Doar umbre

Răul pe care îl iubim

Prinţi palizi şi mai palizi regi

Amărăciunea unei inimi

Proba Focului

Născuți spre‑o noapte fără de hotare

Îngerii se pogoară de două ori