Practicarea Adevarului

Practicarea Adevarului
Preț: 26,00 RON
Disponibilitate: stoc lichidat
Anul publicării: 2014
Pagini: 207
Format: 13x20
Categoria: Antroposofie

DESCRIERE

Practicarea Adevarului - Georg Kuhlewind …cartea lui Georg Kühlewind ar putea fi caracterizată ca reprezentând variaţiuni pe o temă încă puţin abordată. Tema este experienţa suprasensibilă a cititorului, variaţiunile redau descoperirile pe care le poate face acesta citind. ... este a opta zi a Creaţiei, când omul începe să creeze. Această creaţie urmează direcţia mişcării iniţiale a cunoaşterii deja dobândite, este prelungirea clipei intuitive şi descoperirea ei, s-ar putea spune, descoperirea prezentului în locul lumii trecutului. Prin aceasta omul creează lumea prezentului. Articolele din acest volum descriu experienţe care pri­vesc metodica căii de cunoaştere, rezultate ale cercetării meditative. Unele tratează ştiinţa spirituală propriu-zisă, altele încearcă să descrie posibilităţi morale ce izvorăsc din ştiinţa spi­rituală şi din practicarea acesteia: formularea noilor cerinţe, singu­rele care mai pot face viaţa omenească demnă şi posibilă în viitor. Fragment din carte …mişcarea care are loc prin concentrarea asupra unui obiect constă în aceea că gândirea, uitând de sine însăşi, se cufundă cu totul în obiect. Nu mai este nicio gândire, este acesta: obiectul, despre care se arată, iar şi iar, că el este gândirea. Această descoperire trebuie să devină experienţă şi nu este permis să rămână doar ceva gândit. Intuiţia prezentă în obiect, obiectul, este o creaţie a omului. Realitatea, adevărul obiectului, este această intuiţie. Ea constituie obiectul şi curge în percepţia obiectului, atunci când îl percepem cu adevărat, şi licăreşte mai departe sub cenuşa reprezentării obiectului, atunci când îl evocăm din nou. Spre această intuiţie năzuieşte concentrarea. Pentru că ea este realitatea, gândirea se poate uita pe sine în temă; şi în timp ce renunţă la sine şi se uită pe sine, îşi uită caracterul abstract, de oglindire. Este limpede că gândirea asupra gândirii nu poate realiza această uitare de sine, pentru că ea se gândeşte la sine însăşi, este atentă la sine, iar această Sine nu este nicio realitate intuitivă, ci o abstracţiune. Percepţia sau „observarea” gândirii – a procesului de gândire – sau experimenta rea sa porneşte de aceea de la evocarea a ceva, de exemplu, a unui obiect sau a unei noţiuni-imagine, cum ar fi noţiune a de triunghi. În acestea ea se poate cufunda, în acestea ea poate să uite de sine. Această stingere de sine, uitare de sine, este, condiţia necesară pentru străfulgerarea intuiţiei. Această străfulgerare este, de fapt, adevărata concentrare, menţinerea fulgerului: zăbovirea în acesta, în adevărata gândire şi nu în gândit. Numai în acest element procesul gândirii poate deveni experienţă, gândire vie, care nu este deja ceva gândit. ……………………… …experimentarea gândirii sau a atenţiei nu este vreo „surprindere” a gândirii sau a atenţiei, nicio apropiere de momentul prezent al ei, fie şi la o distanţă infinit de mică – omul nu ajunge aici printr-o astfel de apropiere la infinit. Este vorba de un gest calitativ diferit, prefigurat, însă nu şi realizat, în orice act de atenţie, care se îndreaptă spre ceva, spre ceva care la început este altceva decât atenţia însăşi. Acest lucru este necesar pentru ca îndreptarea atenţiei asupra sa, care constituie mereu un obstacol în calea dăruirii, să se stingă. Concentrarea este dăruire deplină; ea este asemănătoare dăruirii, care este prezentă în mod inconştient în actul percepţiei, şi care precede percepţia secundară, obişnuite. Cauza fundamentală a distragerii atenţiei este îndreptarea acesteia asupra sa. Experienţa gândirii, a atenţiei – contemplaţia –, nu se poate realiza în domeniul gândirii oglindite. Din gândire a oglindită se poate ieşi numai prin evocarea, cultivarea intensităţii intuitive. Şi numai această gândire poate deveni experienţă. Şi meditaţia are, la rândul său, o temă care trebuie să fie o realitate. Câtă vreme ceva este abstract, aceasta nu este Nimic. Însă pentru oamenii de astăzi este justificat să se îndrepte spre astfel de teme, care au drept scop „cunoaşterea” gândirii sau a percepţiei. De aceea, în Pragul lumii spirituale drept primă temă este recomandat: Când gândesc mă simt una cu curgerea procesului universal? ……………………… CUPRINS Cuvânt înainte Gândirea asupra gândirii Meditaţia Despre puritatea strădaniei Conştienţa parţială 23 Cealaltă parte 24 Oglindirea 24 Trecutul 25 Somnul şi inconştientul 26 Prezentul 27 Forme 27 Înălţarea în elementul rarefiat 28 Pericolul 29 Ocazia 30 Puritatea 31 Meditaţia 32 A doua treaptă a meditaţiei Purificarea 33 Simţirea şi voinţa în gândire 35 Voinţa în concentrare 35 Simţirea în concentrare 36 Emoţia: primul tip de exerciţii 38 Elementele simţirii cunoscătoare: al doilea tip de exerciţii 40 Organul de percepţie al sentimentelor 42 Dezvoltarea simţirii cunoscător-simţitoare: al treilea tip de exerciţii 43 Transformarea emoţiilor: al patrulea tip de exerciţii 44 Trimiterea înapoi a emoţiilor: al cincilea tip de exerciţii 47 Meditaţia 48 Ştiinţa cerească 49 Meditaţia în simţire 50 Despre percepţia pură Despre studiul ştiinţei spirituale Pragul lumii spirituale 58 Dincolo de cuvinte 59 Modul de comunicare transcendental 60 Limbajul proceselor conştienţei 63 Problema celor „două căi” în opera lui Rudolf Steiner 65 Mintea sănătoasă, nepărtinitoare 68 Studiul 71 Rezumat 74 Natura solară a gândirii Meditaţia luminii I: Unde se aprinde lumina? 80 Meditaţia luminii II: Eu-sunt 81 Meditaţia luminii III: Lumină şi întuneric 81 Iertarea „Iartă-ne nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri” 83 Gestul 84 Realizarea 88 Paşti Oglinda 92 Corpul 93 Oglinda corpului 96 „Şi Cuvântul s-a făcut trup…” 98 Eu-sunt-ul este lumina lumii 100 Fără oglindă 102 Trupul incoruptibil 103 Sfârşitul zilei a şaptea Lumea închisă 106 Arderea 107 Sfârşitul duminicii 109 Ziua a şaptea 110 Începutul începutului 111 Ce aparţine omului? 113 Izgonirea de pe Pământ 115 Ziua a opta 116 Adevăr şi iubire 118 Consecinţe practice 119 Revoluţia iubirii 121 Despre realitatea omului Trecutul 124 Prezenţa 125 Realitatea omului 127 Viitorul 128 Probabilitate şi improbabilitate 131 Omul şi semenii săi 134 Limba 136 Oraşul-templu 137 Despre intuiţia morală Introducere 141 Natura intuiţiei 142 Planul vieţii 144 Concepţia naivă despre lume 145 La graniţa dintre Eu şi non-Eu 147 Natura intuiţiei morale 151 Fenomenologia libertăţii 153 Epoca egoităţii 156 Răsăritul noului timp 160 Numai un scurt răstimp Apariţia 165 Învăţătura 166 Imaginea formată 166 Opoziţia 167 Respingerea 168 Îmbolnăvirea 169 Experienţa adevărată 170 Înţelepciunea 171 Deteriorarea iubirii 172 Ştiinţa spirituală şi creştinismul Punerea problemei 174 Despre natura solară a gândirii 176 Despre umbra pe care o aruncă gândirea 179 Un pas hotărâtor 181 Activitatea care se înstrăinează de sine 183 Logosul apare în libertate 184 De ce ştiinţa spirituală? Ce este o ştiinţă? 188 Naivitatea 189 Conştienţa antică 190 Căutarea spiritului 192 Învingerea conştienţei oglindite 193 Învingerea naivităţii prin teoria cunoaşterii 193 Învingerea practică a naivităţii 194 Structura ştiinţei spirituale 195 Destinul inteligenţei cosmice 198 Ştiinţa omului 201 Note Format: 13x20 An aparitie: 2013 Nr. pagini: 207 Autor: Georg Kuhlewind

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0359 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.