Raul primordial in Cabala

Raul primordial in Cabala. Totalitate, perfectiune, perfectabilitate - Moshe Idel Câteva surse ale Cabalei geroneze Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem este dacă aceşti doi cabalişti au adus ceva nou cu punctul lor de vedere referitor la statutul primordial al râului, sau l-au moştenit din surse cabalistice anterioare. După părerea mea, anumite indicii demonstrează că acesta este cazul; cu alte cuvinte, ei au acceptat concepţii existente, cel puţin in parte, in tradiţiile referitoare la maestrul lor in materie de Cabala R. Iţhak Sagi-Nahor. adică Iţhak Orbul. După părerea mea, acest cabalist provensal a venit pentru câtva timp la Gerona şi le-a predat acolo tradiţiile cabalistice, unele dintre ele moştenite de la tatăl său, cel puţin lui R. Ezra şi foarte probabil şi lui R. Azriel din Gerona şi R. lacov ben Şeşet, după care s-a intors în Provenţa. In singurul tratat complet al său care ne-a parvenit. Comentariul la Sefer Yetziră, numai o parte din temele existente la R. Ezra şi R. Azriel pot fi identificate, iar Tishby a indicat în notele sale de subsol la unele dintre fragmentele discutate mai sus anumite paralele din Comentariul la legendele talmudice al lui R. Azriel editat de el. In primul rând. R. Iţhak Orbul utilizează o metaforă importantă pentru existenţa compactă a entităţilor superioare, ca un mosor Ia care conduc cărări, precum flăcările la cărbune. El a menţionat termenul havaiot de peste douăzeci de ori în relativ scurtul său Comentariu la Sefer Yetzira, precum şi de mai multe ori in al său Comentariu la istorisirea Creaţiei, fapt ce arată importanţa pe caro acest termen deja o avea în Cabala provensală. De o importanţă deosebită este enunţul care descrie un anumit tip de havaiot ca „neavând limită”. Cabalistul provensal vorbea deja despre prezenţa unor havaiot în seftra Hokhmah, aşa cum aflăm dintr-o paralelă la discuţiile de mai sus cu privire la prezenţa unor existenţe în cuprinsul înţelepciunii sau gândirii divine - descrisă uneori ca pură - la un cabalist apropiat de R. Ezra şi R. Azriel, R. Iacov ben Şeşet. Acesta scria că considera certă ipoteza prezenţei existenţelor in înţelepciunea divină, o teorie legată de creaţie comună scrierilor a trei dintre primii cabalişti, inspiraţi in această privinţă din sursa lor anterioară, R. Iţhak Orbul. Se cuvine să subliniem că această viziune diferă de viziunea lui Maimonide, esenţialmente neoaristotelică, aşa cum a indicat-o ultimul citat, şi, de asemenea, diferă de cele neoplatoniciene, cunoscute intr-o manieră foarte explicită de K. Azriel, care se referă în mod expres la punctele lor de vedere în al său Comentariu la legendele talmudice,. De altfel, R. Iţhak se referă şi la alte componente ale teoriei enti-tăţilor/existenţelor, aşa cum am văzut mai sus in fragmentele celor doi cabalişti catalani. El se referă la una dintre semnificaţiile lui Tohu, ca amprentă a acelor havaiot care nu au formă, atribuie un rol important lui Maliaşava, uneori chiar ca Maliaşava tehora, „gândirea pură”, ca existentă la începutul proceselor de creaţie, sau, potrivit unei alte formulări - care li aparţine probabil -, cele zece sefîrot se află în înţelepciunea divină, iar el descrie acele havaiot care sunt legate de întuneric ca provenind dintr-o cauză celestă şi ca materie. Cabalistul provensal îşi însuşeşte şi imaginea rabinică a lui Tohu în chip de linie verde care înconjoară lumea. In fine, ceea ce este şi mai important din punctul nostru de vedere, R. Iţhak vorbeşte despre sursa binelui şi răului ca existentă în sânul entităţilor primordiale situate în Hokhmah şi despre emergenţa lor printr-un proces de emanaţie... CUPRINS: Prefaţă Introducere Partea I. Trei tipuri de rău primordial Capitolul 1. Gândirea lui Dumnezeu şi originea râului Capitolul 2. Structurile decadice şi râul primordial Capitolul 3. Privaţiunea ipostaticâ precedă existenţa Partea a II-a. Elaborări cabalistice mai târzii despre răul primordial Capitolul 4. Puterile primordiale ale impurităţii şi Cabala spaniolă Capitolul 5. Cabala safedianâ şi răul primordial Capitolul 6. Cabala populară, hasidismul şi răul antecedent Observaţii finale Anexa 1. O temă din 'Idra' Rabba’ şi zoroastrismul Anexa 2. Abraham Abulafia despre prima sefira şi gândul râu şi interpretările alegorice ale râului în şcoala sa Anexa 3. Interpretări mesianice ale precedenţei râului Anexa 4. Un fragment criptoşabatian şi R. Nahman din Braţlav despre rău Bibliografie Index de nume proprii