Regele, comunistii si Coroana. Adevarata istorie a abdicarii lui Mihai I

Regele, comunistii si Coroana. Adevarata istorie a abdicarii lui Mihai I
-20%
Editura:
Anul publicării: 2018
Pagini: 424
Format: 16x23
Preț: 48,00 RON
60,00 RON (-20%)
Disponibilitate: în stoc

DESCRIERE

Regele, comunistii si Coroana. Adevarata istorie a abdicarii lui Mihai I - Andrei Muraru, Alexandru Muraru

 
În dimineața zilei de 30 decembrie 1947, domnii Petru Groza și Gheorghiu-Dej, membri ai Cabinetului Român, mi-au prezentat textul actului de abdicare, îndemnîndu-mă să-l semnez imediat. Amîndoi s-au prezentat la Palatul Regal după ce acesta a fost încercuit de detașamente armate, informîndu-mă că mă vor socoti răspunzător pentru vărsarea de sînge ce va urma ca o consecință a instrucțiunilor ce le emiseseră deja în caz că nu voi semna în cadrul limitei de timp impusă.
 
Acest act mi-a fost impus cu forța de un Guvern instalat și menținut la putere de o țară străină, un Guvern total nereprezentativ pentru voința poporului român. [...] Îndepărtarea monarhiei constituie un nou act de violență în politica de subjugare a României. În aceste condiții, nu mă consider obligat în nici un fel de acest act care mi-a fost impus.
 
Cu neclintită credință în viitorul nostru, animat de același devotament și dorință de a munci, voi continua să servesc poporul român, de care destinul meu este legat inexorabil...
 
Fragmente:
 
Vizita lui Tito în absenţa regelui şi unele măsuri legislative, „antrenament” pentru abolirea monarhiei
 
După vizita la Londra, zorii abdicării sunt prezenţi peste tot. Comuniştii nu mai au răbdare, momente şi decizii înlănţuite potenţează ritmul evenimentelor politice. Peste ani, regele Mihai avea să mărturisească: „In pofida aparentei normalităţi care domnea la Bucureşti, simţeam că se pregăteşte ceva”.
 
Vizita (17-19 decembrie 1947) lui Iosip Broz Tito în România este astăzi, la distanţă de 70 de ani de la eveniment, în continuare asociată cu numeroase întrebări cu privire la abdicarea de la 30 decembrie 1947.
 
Venirea fruntaşului comunist al Balcanilor s-a desfăşurat tocmai în lipsa regelui, iar prezenţa la Bucureşti a unui lider regional în contextul din România aduce posibile explicaţii pentru desfăşurarea evenimentelor de mai târziu.
 
Venirea mareşalului iugoslav, un erou al Balcanilor de la sfârşitul anilor 1940 care se luptase cu fasciştii, era o premieră pentru puterea prosovietică de la Bucureşti. Guvernul condus de Petru Groza, izolat internaţional, beneficiase după 6 martie 1945 doar de vizitele comisarilor sovietici şi de una a maghiarilor, dar nici una de anvergură.
 
Contextul regional din perspectiva victoriilor politice comuniste era oarecum nefavorabil celor de la Bucureşti. Cu toată implicarea şi demolările instituţionale de după 1945, tovarăşii de drum autohtoni ai lui Stalin nu reuşiseră să pună capăt (încă) instituţiei monarhice.
 
Abolirea monarhiei în Bulgaria, Albania şi Iugoslavia fuseseră succese pe linia introducerii noilor republici populare prin coaliţii de partide, sindicate şi organisme civice care aveau de fapt rolul să inducă sentimentul unor mişcări de masă, cu largă susţinere în rândul populaţiei.
 
In realitate însă, Armata Roşie şi forţele de ocupaţie erau braţul înarmat care asigurau sprijinul necesar pentru demolarea instituţiilor, naţionalizarea proprietăţilor, colectivizare, fraudarea alegerilor, înăbuşirea protestelor, epurările din armată etc. Vizita lui Tito în lipsa suveranului era, în definitiv, un test al puterii de la Bucureşti faţă de reacţia populaţiei şi faţă de loialitatea noilor instituţii ocupate.
 
Mareşalul iugoslav a fost primit cu mare alai, 200. 000 de bucureşteni în stradă, manifestaţie de susţinere în Piaţa Victoriei, impresionante ceremonii au avut rolul de a onora un prieten al socialismului.
 
Semnele că România era încă o monarhie constituţională au fost ascunse, imnul regal nu s-a cântat în nici un moment al vizitei, în vreme ce salba de decoraţii pe care membrii delegaţiei iugoslave le-au primit arătau devalorizarea ceremoniei şi falsificarea grosolană a atribuţiilor guvernului în lipsa regelui.
 
Vizita lui Tito la Bucureşti prevestea un cataclism pentru Regatul României. Mihai I rememora peste ani acest eveniment spunând că semănase cu o întâlnire a complotiştilor, în absenţa sa. Regele a fost ulterior foarte convins că vizita liderului iugoslav a avut ca subiect nu semnarea unui tratat de prietenie între cele două guverne, ci chiar abolirea monarhiei: „Tito şi cei de la Bucureşti au pregătit abdicarea”, avea să declare Mihai.
 
Mai mult, venirea lui Tito aducea în fundal un subiect care, aşa cum rememora regele, fusese transmis pe canale neoficiale de la Moscova. Se pregătea o modificare a Constituţiei pentru primăvara anului următor, însă suveranul a fost convins că această strategie a sovieticilor fusese modificată între timp.
 
Inclusiv Adrian Holman, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, avea informaţii despre o iminentă modificare a legii fundamentale în România la începutul anului 1948.
 
Prezenţa lui Tito în România schimbase brusc planurile comuniştilor români: „Aveam să-mi dau seama foarte repede că informaţia ori era falsă, ori nu mai corespundea unor hotărâri de urgenţă”, urma să declare regele Mihai.
 
Există numeroase alte elemente care demonstrează că venirea lui Tito la Bucureşti, aparent prilejuită de semnarea unui acord bilateral, a fost de fapt preambulul unor transformări totale în arhitectura instituţională a statului român şi un prilej pentru a opera modificări ce pregăteau abdicarea forţat...
 
 
CUPRINS:
 
Prezentarea autorilor 
Introducere
 
Partea I
Geometria unei relaţii complicate: Regele Mihai, anglo-americanii şi sovieticii
 
Dennis DELETANT - Rezistenţa împotriva valului dominaţiei sovietice: preludiu la abdicarea regelui Mihai
Lucian LEUŞTEAN - „De ce n-au venit americanii în Europa
Răsăriteană? ” - Reflecţii asupra finalului celui de-al Doilea Război
Mondial şi începutul Războiului Rece (1943-1947) 
Tatiana POKIVAILOVA - Moscova şi regele Mihai al României, 1943-1945B(conform documentelor din arhivele ruseşti) 
Cosmin POPA - „Suprarealismul” postbelic sau regele şi sovieticii în perioada 1944-1947 
 
Partea a II-a
„Anii cei mai grei” (1944-1947): rezistenţă, strategii de persuasiune şi asalt final
 
Alexandra TOADER - Legitimitate, autoritate, popularitate: imaginea simbolică a regelui Mihai în anii 1944-1947 
Virgiliu ŢÂRĂU - începutul sfârşitului. Arestări politice după alegerile din noiembrie 1946 
Claudiu SECAŞIU - Operaţiuni de infiltrare a Palatului Regal dirijate de Serviciul Special de Informaţii (SSI) în a doua parte a anului 1947 
Alexandru MURARU - Pe drumul fără de întoarcere. Cum a fost forţat regele Mihai să abdice (12 noiembrie - 30 decembrie 1947): preliminarii, desfăşurare, dezavuare...
 
............

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0533 sec