Romania, marile puteri si ordinea europeana (1918-2018)

Romania, marile puteri si ordinea europeana (1918-2018)
-20%
Editura:
Anul publicării: 2018
Pagini: 472
Format: 16x23
Preț: 44,00 RON
55,00 RON (-20%)
Disponibilitate: în stoc

DESCRIERE

Romania, marile puteri si ordinea europeana (1918-2018) - Valentin Naumescu

 
„În tot acest timp, România şi-a urmărit interesele şi şi-a protejat independenţa în cadrul unui sistem internaţional organizat şi condus de Marile Puteri. Lungul secol XX, dacă am putea să descriem astfel această perioadă, s-a dovedit a fi unul dintre cele mai agitate şi hotărîtoare din istoria românilor.
 
Faptul că ţara lor a rămas aproape intactă în condiţiile existenţei unor vecini deloc prietenoşi în cea mai mare parte a timpului s-a datorat instinctului românesc de supravieţuire, rivalităţilor dintre cei puternici şi mai ales abilităţii specifice româneşti de a identifica limitele posibilului.” (Keith Hitchins)
 
Din carte:
 
... lipsa unor reglementări privind tranzitul frontierei, insuficienţa trupelor de grăniceri şi jandarmi, dar şi protecţia sovieticilor au dus la transformarea acestor acţiuni izolate, cu caracter preponderent de jaf şi în scop de contrabandă, în fenomene de amploare, coordonate, şi la care s-au asociat treptat unii ofiţeri şi soldaţi ai armatei lui Tito.
 
Intr-un raport al Inspectoratului de Jandarmi Timişoara din ianuarie 1945 se nota că: „O parte a populaţiei sârbeşti şi în special foştii dezertori din armata română săvârşesc unele acţiuni în detrimentul siguranţei publice şi intereselor româneşti.
 
Foştii dezertori sârbi s-au asociat cu partizani veniţi de peste frontieră şi cu o parte din ostaşii sovietici izolaţi şi produc jafuri contra românilor, germanilor şi ungurilor, lansează zvonuri tendenţioase în legătură cu alipirea Banatului românesc la Iugoslavia şi caută să împiedice autorităţile române în executarea atribuţiilor”.
 
Primele acţiuni de acest fel s-au produs la începutul toamnei lui 1944. La 12 septembrie, o bandă de şase sârbi a atacat postul de jandarmi din Sânpetru Mare, jefuind localul şi împuşcându-l pe şeful de post, plutonierul Andrei Costache, despre care aveau informaţii că fusese activ în urmărirea dezertorilor.
 
La 13 octombrie 1944, partizanii sârbi din comuna Diniaş l-au împuşcat mortal pe plutonierul major Alexandru Matenciuc, şeful secţiei de jandarmi din Peciul Nou, care dăduse şi el în urmărire dezertorii sârbi din armata română.
 
Maiorul loan Peşchir, trimis să ia legătura cu comandantul sovietic din zonă pentru a-1 elibera pe Matenciuc, nu a executat ordinul, de teamă să nu aibă aceeaşi soartă.
 
Această primă etapă de conflict, care a luat mai curând forma unor reglări de conturi personale, s-a încheiat după ce Inspectoratul de Jandarmi Timişoara i-a înlocuit pe jandarmii vizaţi din satele de graniţă cu trupe din interiorul judeţului, care nu participaseră la operaţiunile de urmărire a dezertorilor sârbi.
 
Insă acţiunile bazate pe forţă au continuat şi s-au diversificat. Jandarmeria română a semnalat de altfel, la începutul lunii noiembrie 1944, treceri de frontieră ale partizanilor din Iugoslavia şi constituirea unei gărzi înarmate împreună cu sârbii din comunele Belobreşca şi Socol.
 
Pentru a ţine sub control situaţia, Marele Stat Major a deplasat în zonă Divizia 5 Infanterie, însă la jumătatea lunii noiembrie 1944, la cererea sovieticilor, s-a emis ordinul de desfiinţare a ei.
 
Incidente mai grave s-au produs în lunile noiembrie şi decembrie 1944. Pe 19 noiembrie, o grupare de nouă sârbi din Sânpetru Mare, condusă de învăţătorul Boşco Laţici, a plănuit asasinarea primarului.
 
Operaţiunea nu a reuşit, dar i-au incendiat casa şi au devastat locuinţa secretarului comunal. Câteva zile mai târziu, un grup de şase sârbi, ajutat de ostaşi sovietici, a încercat să rechiziţioneze tractorul unui localnic...
 
 
CUPRINS:
 
Autorii 
Prefaţă (Keith Hitchins) 
 
Introducere. O sută de ani de periferie. România, în căutarea garanţiilor: 1918-2018 (Valentin Naumescu) 
 
Partea I 1918-1989
Capitolul 1. 1918-1945 
 
Făurirea României în secolele al XIX-lea şi XX - câteva repere istorice (Joan-Aurel Pop) 
România şi Marile Puteri la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920) (Lucian Leuştean) 
România în cadrul Micii Antante: alianţa de rezervă a Franţei în Europa Centrală interbelică, 1919-1938 (Traian Sandu) 
România, Marile Puteri şi criza cehoslovacă din 1938 (Adrian Viţalaru)
România şi proiectele de securitate pentru estul Europei de la sfârşitul anilor 1930 (Bogdan Schipor)
De la alianţă la beligeranţă. Relaţiile româno-germane, septembrie 1939 - august 1944 (Ottmar Traşcă) 
România şi Europa Centrală şi de Sud-Est în planificarea postbelică sovietică (1941-1945) (Cosmin Popa)
 
Capitolul 2. 1945-1989 
 
In vârtejul istoriei. România între Teheran şi Conferinţa de Pace de la Paris (Nicolae Păun)
România şi vecinătăţile sudice la finalul celui de-al Doilea Război Mondial (Ionuţ Nistor) 
Ieşirea din întuneric. Relaţiile dintre România comunistă şi Statele Unite ale Americii la începutul Războiului Rece (1945-1960). O viziune românească (Paul Nistor)
Geneza unei viziuni româneşti asupra Europei în contextul procesului CSCE. Implicaţii politice şi ideologice (1966-1975) (Cezar Stanciu)
 
...............

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0688 sec