Scurtă istorie a creației. Știința și căutarea originii vieții - Bill Mesler

Preț: 49^,00 RON

Disponibilitate: în stoc

cumpără produsul

Autor: Bill Mesler

ISBN: 978-973-50-6789-2

Editura: Humanitas

Anul publicării: 2020

Pagini: 320

Format: 13x20

Categoria: Practici spirituale

DESCRIERE

Scurtă istorie a creației. Știința și căutarea originii vieții - Bill Mesler

... nimeni nu ştia de unde începe râul. Se credea că originea lui se află mult către sud, dincolo de îndepărtatul ţinut numit Nubia de către vechii egipteni. Când ajungea în Egipt, râul se lărgea pe alocuri până la peste şase kilometri, croindu-şi drum printre terenurile stâncoase care mărgineau graniţa sudică a regatului şi formând un canion adânc, lung de aproape o mie de kilometri.

După aceea, râul dădea peste marele deşert Sahara şi înainta şerpuitor prin el ca un drum dătător de viaţă ce despică în două nesfârşita întindere de nisip înainte de a se vărsa, în sfârşit, în Marea Mediterană.

Egiptenii nu aveau un nume pentru Nil. Nu era nevoie. Râul reprezenta viaţa, şi toată viaţa se concentra de-a lungul râului. Ei îi spuneau, simplu, iteru, „marele râu“. Iar ţara şi-o numeau Kemet, „pământul negru“. Era acelaşi cuvânt pe care îl foloseau pentru a desemna fertilul sol negru strâns pe malurile râului, depozitat acolo de masivele inundaţii anuale.

În fiecare an, cam prin luna iulie, iteru se umfla, revărsându-se peste terenurile joase din preajma lui. Iar două săptămâni mai târziu, apele se retrăgeau, lăsând în urmă kemet-ul bogat în substanţe nutritive. Amploarea inundaţiei anunţa un an de belşug sau de foamete, de viaţă sau de moarte.

Şi, în fiecare an, parcă sincronizate de un mecanism de ceasornic cu creşterea nivelului Nilului, veneau broaştele - mii şi mii de broaşte. Erau aceleaşi broaşte care au inspirat povestea celor zece plăgi pomenite în Exod. Exact cum îşi puneau întrebări cu privire la sorgintea marelui râu, egiptenii încercau să descopere provenienţa broaştelor.

Din câte îşi dădeau seama, ele nu ieşeau din ouă, ca ibişii văzuţi atât de frecvent cuibărind prin stuful înalt crescut de-a lungul râului. Şi nici nu apăreau din pântecul vreunei mame, ca bivolul de apă care stătea cu privirile pironite spre mal. Din punctul de vedere al egiptenilor, broaştele se iveau pur şi simplu din ape, ca un dar din partea zeiţei fertilităţii, Heket, cea cu cap de broască, despre care se spunea că înota prin Nil când apele lui erau umflate.

Nu era nimic şocant de neobişnuit în viziunea avută de egiptenii antici asupra broaştelor din râul lor. Unele făpturi se iveau dintr-un pântec de mamă. Altele ieşeau din găoci. Dar existau şi fiinţe care doar se concretizau, în mod natural, din lucruri neînsufleţite. În măsura în care oamenii puteau înţelege fenomenele, respectivele creaturi îşi făceau uşor apariţia din lemn sau din grâne mai vechi, din apă sau din pulbere.

Puteau observa fenomenul petrecându-se peste tot prin jur. Insectele păreau să ţâşnească din pomi prăbuşiţi. Şoarecii apăreau din grâne. Broaştele răsăreau la suprafaţă, pur şi simplu, din apa potabilă...

CUPRINS:

Prefaţă 11

1. Prin lucrarea Soarelui 21

Anticii se întreabă de unde provine viaţa. Anaximandru explică lumea naturală. Aristotel scrie despre „generarea spontană“

2. Provando e riprovando 38

Francesco Redi şi metoda ştiinţifică. Reţeta propusă de van Helmont pentru crearea şoarecilor. „Toată viaţa îşi are obârşia într-un ou“

3. Ochiul de ţânţar 49

Iluminismul transformă ştiinţa. Hooke scrie Micrographia. Antonie van Leeuwenhoek descoperă lumea microscopică

4. Laboratorul ateilor 72

Voltaire adoptă proiectul inteligent. Ateii profită de pe urma ideilor despre originea vieţii. Buffon cercetează „reproducerea“fiinţelor vii

5. O forţă vitală 105

„Experimentul extraordinar“ al lui Andrew Crosse. Vitalismul şi „fluide imponderabile“. Cartea Vestiges of the Natural History of Creation captivează Marea Britanie

6. Suflate iniţial de Creator în câteva forme sau numai într-una singură 128

Beagle îşi ridică pânzele cu destinaţia Galapagos. Originea speciilor câştigă noi adepţi. Charles Darwin îşi imaginează un „mic lac cald“

7.   Vise plăcute, chiar dacă sunt amăgitoare   157
Pasteur demontează ideea că „Dumnezeu este inutil". Thomas Huxley pregăteşte o nouă generaţie. Teoria microbiană a bolilor în confruntare cu generarea spontană
8.   Nici un vestigiu al începutului   191
Vârsta Pământului creşte tot mai mult. J. B. S. Haldane îşi imaginează o entitate „semi-însufleţită“. Aleksandr Oparin descrie Pământul primordial
9.   Un laborator terestru   222
Stanley Miller creează precursorii vieţii. Exobiologia atrage numeroşi oameni de ştiinţă. NASA intră în jocul cercetării originii vieţii
10.   Monopolul acidului nucleic   238
Apollo 11 caută indicii pe Lună. Sidney Fox şi microsferele lui proteinoide. Crick şi Watson descoperă „secretul vieţii“
11.   Viaţă pretutindeni   267
O rocă marţiană enigmatică. Panspermia luată din nou în considerare. Viaţă în meteoriţi?
12.   O singură formă primordială   283
Ultimul strămoş comun universal. Revoluţia woesiană. Oamenii de ştiinţă îşi îndreaptă atenţia către coşurile hidrotermale
13.   S-a născut o celulă   302
Naşterea lumii ARN. Ingineria genetică deschide noi posibilităţi.
O nouă geneză?
Epilog   317
Anexă: Reţete de generare a vieţii    325
Mulţumiri   329
Note   331
Bibliografie   347
Credite fotografice   359
Indice   361