Trilogia: Zilele fiintei - Doru Munteanu

 

... mă uit circumspect la oameni, acuzându-i de inconştienţă şi insensibilitate. Mi-e ciudă pe relativitatea existenţei pe care o trăim, pe fragilitatea noastră, a ordinii pe care ne-am stabilit-o.

 

Mă revoltă imposibilitatea noastră de a lupta cu hazardul, care ne pândeşte momentele de slăbiciune şi dintr-un capriciu poate schimba totul.

 

Ar trebui să fim mai atenţi la tot ce e în preajma noastră, să nu mai credem orbeşte în soarele ăsta, în vara asta caldă şi nefirească, în garanţiile şi propunerile pe care şi le asumă faţă de noi unii şi alţii.

 

Niciodată nu m-am îndoit mai mult ca azi de relativitatea şi fragilitatea noastră, a tuturor lucrurilor noastre. Ba, mai mult, mi se pare că ordinea e periclitată, atâta timp cât oameni ca Foica cred în pumni şi forţă, atât vreme cât unora ca el li s-au injectat ochii de mirajul puterii prin forţă, ridiculizând şi luând în răspăr ceea ce alţii şi noi am clădit cu propria fiinţă şi i-am zis istorie, ca ea să fie răbojul şi memoria noastră, existenţa cu toate bunele şi relele noastre.