Viul de dincolo de materie. Revelatii cuantice in Fiziopatologie - Mihaela Gheorghiu

 

FIZIOPATOLOGIA
INSUFICIENŢEI RESPIRATORII PULMONARE (I)
Să începem cu lucrurile clasice...
Dacă Respiraţia este procesul permanent prin care se asigură necesarul de oxigen din aerul atmosferic până la nivelul mitocondriilor celulare, precum şi eliminarea în mediu a dioxidul de carbon rezultat din activitatea metabolică celulară, Insuficienţa respiratorie (IR) nu poate fi decât alterarea acestui schimb gazos. Caracteristica sa principală este scăderea aportului de oxigen la nivel tisular (hipoxie).
Fenomenul corespondent în sângele arterial al hipoxiei este hipoxemia, adică scăderea presiunii parţiale a oxigenului (p02).
Mecanismele generale fiziopatologice ale hipoxiei pot fi sistematizate astfel:
1.    Scăderea p02 în aerul atmosferic. Este posibilă în două condiţii:
-    Scăderea presiunii atmosferice (altitudini mari);
-    Scăderea p02 în aerul inspirat (vicierea aerului).
2.    Alterarea schimbului gazos între aerul alveolar şi sângele din capilarele pulmonare.

Este IR de origine pulmonară.
3.    Contaminarea sângelui arterial cu sânge venos prin:
-    Shunt-uri intracardiace stânga dreapta;
-    Shunt-uri intrapulmonare, în care sângele trimis de ventriculul
drept ocoleşte anumite teritorii alveolare şi se întoarce neoxigenat în
atriul stâng.
4.    Scăderea concentraţiei sanguine de hemoglobină (hipoxia anemică);
5.    Scăderea vitezei sângelui în capilare (hipoxia de stază);
6.    Scăderea utilizării oxigenului la nivel mitocondrial (hipoxia histotoxică).
In cele ce urmează, vor fi descrise mecanismele fiziopatologice ale insuficienţei respiratorii de origine pulmonară, într-o abordare graduală, de la prezentarea clasică, succintă, până la descoperirile cercetării fundamentale din ultimii ani...

 

 

Prefata de Prof. univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan

Cuvant-inainte

CE? TIM CA NU? TIM?

MEMENTO DE ANATOMIE FUNC? IONALA? I FIZIOLOGIE A PLAMANULUI

A. Zona de transport. Caracteristici ale cailor aeriene intrapulmonare. Caracteristici ale circulatiei aerului. Caracteristici ale circulatiei sanguine intrapulmonare. Inervatia plamanului.? esutul conjunctiv pulmonar. B. Zona respiratorie. Caracteristici anatomice. Caracteristici histologice si functionale ale structurilor de schimb gazos (Versantul alveolar. Interstitiul pulmonar. Versantul capilar).  Microbiota pulmonara

ENIGMATICA MOLECULA DE OXIGEN

CLARIFICARI

FORMIDABILA MOLECULA DE APA

Proprietatile electrice si magnetice ale apei. Apa interfaciala. Teoria vidului fizic si teoria campului cuantic. Domeniile de coerenta ale apei. Zonele de excludere ale apei interfaciale. Forta motrice a curentilor protonici si rolul lor in mentinerea fluxurilor lichidiene biologice

SA REVENIM…

ULTIMA REDUTA: INCARCAREA OXIGENULUI PE HEMOGLOBINA

ANALOGII… FRACTALI… SIMBOLURI…

INSUFICIEN? A RESPIRATORIE DE ORIGINE PULMONARA

MECANISMELE FIZIOPATOLOGICE ALE IRP

A. Accentuarea inegalitatii raportului V/Q (Inegalitatea distributiei ventilatiei. Inegalitatea distributiei perfuziei. Asocierea celor doua mecanisme. Efectele inegalitatii raportului V/Q asupra schimbului gazos pulmonar. Vasoconstrictia pulmonara hipoxica). B. Hipoventilatia alveolara generalizata. C. Tulburari de difuziune prin membrana alveolo-capilara (1. Mecanismele indirecte. 2. Mecanismele directe). D. Efectul de shunt vascular intrapulmonar

MECANISMELE COMPENSATORII DIN IRP

Polipneea. Stimularea activitatii centrilor vegetativi simpatici. Poliglobulia. Cresterea desaturarii oxihemoglobinei la nivel tisular. Activarea factorului de transcriptie HIF-1?. Cresterea sintezei de citocromi

FIZIOPATOLOGIA AFEC? IUNILOR PROTOTIP PENTRU IRP

1. FIZIOPATOLOGIA BRONHOPNEUMOPATIEI OBSTRUCTIVE CRONICE (BPOC)

Mecanismele hipoventilatiei pulmonare in BPOC (a. Ingustarea intrinseca a cailor aeriene afectate. b. Obliterarea partiala sau totala a bronhiilor mici prin hipersecretie de mucus. c. Scaderea reculului elastic pulmonar. d. Spasmul musculaturii bronhiilor si bronhiolelor. e. Compresiunea extrinseca a cailor aeriene mici de catre alveolele vecine hiperinflate)

2. FIZIOPATOLOGIA ASTMULUI BRON? IC (AB)

A. Anomaliile imunologice si de descarcare a mediatorilor proinflamatori. B. Anomaliile sistemului nervos vegetativ

3. DETALII FIZIOPATOLOGICE ALE BPOC? I AB – ASEMANARI? I DEOSEBIRI PRIVIND: CELULELE EFECTORII PARTICIPANTE, MECANISMELE MOLECULARE, CONSECIN? ELE MORFOFUNC? IONALE ALE INFLAMA? IEI IN BPOC? I IN AB, IMPLICA? IILE CUANTICE

CELULELE EFECTORII PARTICIPANTE IN BPOC? I IN AB (Mastocitele. Macrofagele. Celulele dendritice bronho-pulmonare. Eozinofilele. Neutrofilele. Limfocitele T. Limfocitele B. Celulele structurale). MECANISMELE MOLECULARE (Mediatorii lipidici. Citokinele. Chemokinele. Speciile reactive de oxigen. Proteazele. ATP. Fenotipul secretor asociat senescentei celulare. Inflamatia sistemica si comorbiditatile). CONSECIN? ELE MORFOFUNC? IONALE ALE INFLAMA? IEI IN BPOC? I IN AB (Modificarile musculaturii netede bronsice. Modificarile vascularizatiei nutritive. Hipersecretia de mucus. Efectele inflamatiei asupra mecanismelor de reglare nervoasa. Fibroza bronsica). IMPLICA? IILE CUANTICE ALE MECANISMELOR MOLECULARE DIN BPOC? I AB (A. Comportamentul cuantic al speciilor reactive de oxigen si al celorlalti mediatori  inflamatori. B. Consecintele cuantice ale fibrozei)

Comunicarea neurologica. Comunicarea biochimica/umorala (prin hormoni). Comunicarea energetica (prin camp electromagnetic). Comunicarea biofizica (prin unda pulsului si campuri de torsiune)

INSUFICIEN? A CARDIACA (IC)

Definitie. Clasificarea IC

MECANISMELE FIZIOPATOLOGICE ALE INSUFICIEN? EI CARDIACE

A. Modificari ale mecanismelor sistemice neuroendocrine de reglaj cardio-vascular (Cresterea activitatii sistemului nervos vegetativ simpatic (SNVS). Cresterea activitatii sistemului renina-angiotensina-aldosteron (SRAA). Modificari endocrine). B. Modificari ale mecanismelor autocrine si paracrine de reglaj cardio-vascular (alterarea balantei dintre vasoconstrictori si vasodilatatori). 1. Vasoconstrictori (Endotelinele. Neuropeptidul Y. Urotensina 2. Tromboxanul A2). 2. Vasodilatatori (Oxidul nitric. Bradikinina. Adrenomedulina. Prostaglandinele PGI2 si PGE2. Adipokinele). C. Activarea reactiei inflamatorii intracardiace. D. Aparitia fenomenului de remodelare cardiaca

UN ALT FEL DE IN? ELEGERE…

MECANISMELE COMPENSATORII ALE INSUFICIEN? EI CARDIACE

I. MECANISME COMPENSATORII CENTRALE (CARDIACE)

A. Cresterea activitatii sistemului nervos simpatic la nivel cardiac. B. Dilatatia cardiaca (mecanismul diastolic)? 1. Efectele favorabile ale dilatatiei ventriculare. 2. Efectele nefavorabile ale dilatatiei ventriculare (Cresterea tensiunii intraparietale. Distensia excesiva ventriculara. Scaderea umplerii ventriculare prin scaderea compliantei). C. Hipertrofia miocardica (mecanismul sistolic)? Hipertrofia miocardica fiziologica. Hipertrofia miocardica patologica. Mecanismele moleculare ale hipertrofiei ventriculare. Efectele nefavorabile ale hipertrofiei miocardice

II. MECANISMELE COMPENSATORII PERIFERICE (EXTRACARDIACE)

Redistributia debitului ventriculului stang prin vasoconstrictie periferica selectiva. Cresterea desaturarii hemoglobinei la nivel tisular. Folosirea de catre tesuturi a unui metabolism predominant anaerob. Retentia hidrosalina

UN ALT FEL DE FINAL...

SINDROMUL DE INSUFICIEN? A HEPATO-CELULARA

Etiologie. Fiziopatologia cirozei hepatice (mecanismul general). Mecanismele fiziopatologice detaliate ale cirozei hepatice (Transmiterea intercelulara a informatiei, in conditii normale si in ciroza hepatica. Transmiterea intracelulara a informatiei, in conditii normale si in ciroza hepatica – oscilatiile si undele de calciu). Sindroamele de insuficienta functionala hepatica (Sindromul nutritional-metabolic. Sindromul endocrin. Sindromul hemoragic. Sindromul de colestaza. Sindromul de deficit al functiei antitoxice hepatice)

CALCIUL... ULTIMA FRONTIERA?

SINDROMUL DE HIPERTENSIUNE PORTALA (HTP)

FIZIOPATOLOGIA HIPERTENSIUNII PORTALE DIN CIROZA HEPATICA? A. Despre regenerarea ficatului (1. Rolul-cheie in balanta regenerare – fibroza apartine celulelor endoteliale sinusoidale. 2. Regenerarea ficatului necesita sincronizarea in schimbul de informatie dintre celulele parenchimatoase si non-parenchimatoase. 3. Fibroza hepatica este un proces reversibil, pana la un anumit punct). B. Consecintele functionale ale modificarilor histologice ale lobulului hepatic (Modificarile circulatiei hepatice. Modificarile circulatiei sistemice. Alte consecinte). C. Complicatiile HTP (Ruptura varicelor esofagiene. Aparitia ascitei. Sindromul de encefalopatie hepatica)

TRANZI? II... ARMONIE... UNDA

MEMENTO ANATOMO-FIZIOLOGIC

Caracteristici importante de anatomie functionala. Particularitati de vascularizatie. Cateva aspecte utile de arhitectonica a nefronului. Particularitati functionale ale componentelor nefronului. Particularitati ale reabsorbtiei apei de-a lungul componentelor tubulare. Aparatul juxtaglomerular

FIZIOPATOLOGIA INSUFICIEN? EI RENALE

FIZIOPATOLOGIA INSUFICIEN? EI RENALE ACUTE (IRA)? Mecanismele etiopatogenice. Mecanismele fiziopatologice generale (1. IRA de cauza prerenala. 2. IRA de cauza renala. 3. IRA de cauza postrenala). Descrierea detaliata a mecanismelor fiziopatologice (1. Modificarile hemodinamicii intrarenale. Fenomenele de sincronizare functionala. 2. Declansarea reactiei inflamatorii. 3. Rolul veziculelor extracelulare in propagarea informatiei intrarenale. 4. Rolul undelor de calciu). Evolutia IRA

INTREBARILE UNUI ISCODITOR

FIZIOPATOLOGIA INSUFICIEN? EI RENALE CRONICE (IRC)

Etiologia IRC. Stadializarea clinica a BRC. Mecanismele fiziopatologice ale IRC (A. Alterarea functiei glomerulare in IRC? Glomerulopatii de cauza genetica. Glomerulopatii dobandite. B. Alterarea functiei tubulointerstitiale in IRC). Stadializarea fiziopatologica a IRC. Rasunetul sistemic al IRC decompensate (Sindromul de retentie azotata. Tulburarile hidro-electrolitice. Tulburarile acido-bazice. Tulburarile endocrine. Tulburarile hematologice. Sindromul cardio-vascular. Tulburarile digestive. Tulburarile respiratorii. Tulburarile neurologice. Alterarile bioritmurilor circadiene. Manifestarile cutanate. Tulburarile imunologice)

VIUL DE DINCOLO DE MATERIE

* * *

MIHAELA GHEORGHIU este sef de lucrari la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila” Bucuresti, Facultatea de Medicina Generala, in cadrul Catedrei de Fiziopatologie si Imunologie, unde preda cursuri de Fiziopatologie si Imunologie.  Din 1999, este specializata in Radiologie-Imagistica Medicala.  In 2006, a absolvit, la Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, sub indrumarea doamnei profesor dr. Liana Marginean, cursul post-universitar de Analiza telemetrica non-lineara, disciplina pe care o practica si la ora actuala, la cabinetul personal din Bucuresti.

Este autoare (autor coordonator, unic autor sau coautor) a numeroase volume si articole de specialitate publicate in tara si strainatate si a facut parte din echipele unor proiecte de cercetare nationale si internationale prestigioase. Este initiatoarea primului studiu din Romania asupra comportamentului factorului de crestere nervos Neurotrofina-3 in diverse patologii neurologice si in bronhopneumopatia obstructiva cronica.

In calitate de coautor a primit, in 2005, Premiul "Emil Pop” al Academiei Oamenilor de? tiinta din Romania pentru lucrarea Dictionar Enciclopedic de Mediu.

Alaturi de conf. univ. dr. Traian Trandafir, este initiatoare a seriilor de cursuri post-universitare "Medicina cuantica – o abordare moderna fiziopatologica” si "Bazele Teoretice ale Medicinei Vibrationale”, derulate din 2009 pana in 2017, initial sub egida Universitatii de Medicina si Farmacie "Carol Davila” Bucuresti si apoi a Ordinului Practicienilor de Medicina Complementara/Alternativa din Bucuresti, al carui membru fondator este.

* * *

Noua Spiritualitate este emanatia unei Noi Stiinte care s-a conturat indeosebi catre sfarsitul secolului abia incheiat. Sunt aduse tot mai multe argumente care pledeaza pentru originea spirituala a Universului.

Viziunea materialista asupra lumii a permis crearea unei civilizatii tehnologice avansate, cu indubitabile avantaje pentru ameliorarea conditiei umane. In acelasi timp insa filosofia care a motivat-o nu a reusit sa evite actuala criza globala. Suntem tot mai nesiguri pe destinul nostru, mai angoasati, mai aproape de autodistrugere.

Colectia noastra se deschide, asadar, tuturor cartilor menite sa propuna o solutie de iesire din impasul lumii contemporane, sa avanseze o ipoteza coerenta sau sa adauge o noua valenta demersului spre o lume mai buna.

Nimic nu se va schimba in drama lumii actuale daca ramanem la aceeasi gandire. Acesta este motivul pentru care toti comentatorii fenomenului social opteaza pentru o Noua Spiritualitate. Respectul pentru viata, nevoia de schimbare a fiecaruia dintre noi in acord cu Legea fundamentala a Universului, care postuleaza infaptuirea binelui, a frumosului, a armoniei, si nu a urii si a dezbinarii, constituie esenta Noii Spiritualitati. (Dumitru Constantin-Dulcan)