Drept administrativ. Editia a 15-a, revazuta si adaugita. Doctrina, practica, jurisprudenta - Verginia Vedinas

 

Noţiuni generale privind administraţia publică
1. Administraţia publică în contextul separării şi echilibrului puterilor în stat
Reprezintă un truism faptul că fiecărei ramuri de drept îi sunt specifice anumite instituţii sau categorii juridice, iar între acestea, există una în jurul cărora gravitează toate celelalte. Pentru dreptul administrativ, aceasta este administraţia publică. De aceea, imaginându-ne aprofundarea unei ramuri de drept ca un demers continuu, care nu se opreşte niciodată definitiv, care se îmbogăţeşte în permanenţă în conţinutul lui şi în formele pe care le îmbracă, este neîndoielnic că preocupările, abordările, teoriile şi tot ce se construieşte în plan exegetic, toate au în centrul lor administraţia publică. Pentru noi, reprezintă o prioritate să desluşim sensurile a ceea ce reprezintă administraţia, unde se află ea plasată în arhitectura instituţională a unui stat, în general şi în modul de existenţă şi ordonare a celor trei puteri în stat, în particular.
Cercetarea dreptului administrativ este o problemă care transcende ramurii de drept enunţate. Astfel se explică faptul că dedicăm primele rânduri ale cursului nostru teoriei separaţiei şi echilibrului puterilor din stat, pe care ne încăpăţânăm să o aşezăm în continuare la temelia organizării şi funcţionării statelor de drept şi a democraţiilor lumii. Trăim nişte vremuri în care există o apetenţă deosebită pentru inovare. Noul, cu orice preţ, a devenit zeul acestei perioade, în care se „loveşte” în trecut, în lucrurile clasice, normale, tradiţionale, cu o tenacitate demnă de o cauză mai nobilă. Indiferent de rezultat, nici măcar bănuindu-1, de cele mai multe ori, doar să fie nou, să fie altceva, să ne scuturăm de ceea ce unora li se pare vetust, prăfuit. Cum consideră mulţi specialişti şi bătrâna regulă a separării, colaborării şi echilibrului puterilor în stat. Pe nedrept, în opinia noastră.
Unul din reprezentanţii de seamă ai Şcolii de Drept de la Cluj aprecia că, în pofida faptului că „acum sunt mai numeroase Constituţiile care nu consacră expres principiul separaţiei puterilor în stat decât cele care îl consacră ca atare, totuşi, separaţia puterilor este evocată şi valorizată pe baza altor principii constituţionale şi politice, îndeosebi principiile democraţiei şi cele ale statului de drept”