Fondul lexical principal al limbii romane - Mihai Vinereanu

 

O ALTFEL DE LINGVISTICĂ
Lexicografia română n-a cunoscut până acum o carte asemănătoare. în 1954, Alexandru Graur a publicat sub egida Academiei R. P. R, încercare asupra fondului principal lexical al limbii romîne, o cărţulie de două sute şi ceva de pagini în care aduce mai întâi un omagiu consistent marelui dascăl al omenirii, LV. Stalin care, ştim cu toţii, era şi primul lingvist al Romîniei.

 

Invăţătura lui Graur, ca şi a marelui dascăl, era că aşa-zisa limbă română, o limbă de împrumut cu o istorie recentă, reprezenta un amestec majoritar de cuvinte latine şi slave, cu o evidentă coloratură maghiaro-turcă. Nouă ni se pare că această idee ţine de nişte vremuri de tristă amintire. Nu este deloc aşa.

 

Graurul limbii române este şi astăzi pe post de vultur. Lecţia lui este predată în continuare în şcolile româneşti, iar documentele de bază, dicţionarele de toate felurile nu s-au schimbat deloc. Mai mult, şefii academici de astăzi nu ratează nici o ocazie ca să ne reamintească despre tinereţea limbii şi istoriei române.

Epoca lui Graur reprezintă pentru istoria culturală a limbii române punctul culminant al denaturării limbii române prin exacerbarea unei aşa-zise componente slave. Ca să înţelegem mai bine acest fenomen cultural trebuie să ne întoarcem un pic înapoi, în a doua jumătate a secolului XIX când apar primele dicţionare ale limbii române alături de alte lucrări de lingvistică. Autorii acestora sunt alogeni M. Gaster, H. Tiktin, A. Cihac, F. Miklosich ş. a.

 

Din acestea rezultă că limba română este alcătuită doar din împrumuturi din alte limbi aşa cum am văzut mai sus, iar cuvintele care există totuşi în limba română şi nu au creditori identificaţi sunt de origine necunoscută. Toate aceste chestiuni sunt puse în acord cu o istorie potrivit căreia, după cel de al doilea război romano-dac din 105-106, bărbaţii daci au fost exterminaţi, iar femeile lor au procreat cu legionarii romani indiferent de naţionalitatea lor şi au dat naştere poporului român. Femeile şi copiii au trebuit să înveţe limba latină. Cu alte cuvinte, poporul român este un popor de bastarzi şi vorbeşte limba încropită în momentele acelea.

Această poveste nefericită a fost, să zicem, culturalizată în secolul XIX şi transmisă din generaţie în generaţie prin instituţiile statului român până în zilele noastre.

 

Mai mult, acum autorităţile academice supralicitează fenomenul şl ne transmit cuvântul de ordine că poporul român este chiar mai tânăr cu cel puţin o mie de ani. La fel şi limba.

Povestea aceasta nu este doar idioată şi jignitoare pentru români. Este vicleană şi parşivă. Porneşte de la o evidentă rea-credinţă care utilizează naivitatea şi infantilismul drept instrumente de manipulare. Oricât ar părea de ciudat, pentru “meseriaşi”, o minciună cusută cu aţă albă prinde mai bine ia mulţime decât ceva verosimil şi demonstrabil. Ne vom ocupa mai departe doar de falsul latin care este peren, nu de stalinism care, sper, era doar o rătăcire conjuncturală.

Adevărata istorie
a. Istoria romană şi a limbii latine
înainte de a aborda chestiuni privind istoria românilor, cred că e bine să analizăm puţin istoria demografică a Peninsulei Italice şi situaţia specială a limbii latine. Strămoşii romanilor, italo/ latino-faliscii au migrat în peninsulă pe la mijlocol mileniului II î. Hr. din zona mijlocie a Dunării locuită de panoni şi geţi care vorbeau aceeaşi limbă.

 

Un al doilea val migrator, produs peste o jumătate de mileniu, a fost al osco-umbrilor veniţi dinspre cursul superior al Dunării care se suprapun peste italo-falisci şi care, spre anul 500 î. Hr. sunt asimilaţi de către samniţi, locuitori din zona centrală a peninsulei. O ultimă migraţie aparţine etruscilor veniţi din Asia Mică, din Lydia.

 

După unii autori (M. Copeland, B. Stefanoski), etruscii sau tirsenii erau de origine tracă, adică getă. Influenţa etruscă asupra civilizaţiei romane a fost puternică. Etruscii au asigurat infrastructura tehnologică a civilizaţiei romane. Chiar Roma, la origine, era o aşezare etruscă...