Gradina de legume. Ghid pentru combaterea bolilor si daunatorilor

Gradina de legume. Ghid pentru combaterea bolilor si daunatorilor - Costel Pohrib, Marius Petrache …fara sa intre in detalii privitoare la dimensiunile si forma sporilor ciupercilor patogene sau la caile biochimice implicate in anumite etape ale infectiilor, autorii prezinta simptomele, ciclul biologic si mecanismele de infectare specifice fiecarei boli, cu informatii aduse la zi si ilustrate prin fotografii reprezentative. Fragment din carte: Conditiile de aparitie a bolii Plantele sanatoase (ardei, tomate, vinete etc) se pot imbolnavi daca solul in care se dezvolta este contaminat cu fusarium oxysporum. Radacinile sanatoase ale legumelor se pot imbolnavi prin invadarea directa a sporilor germinati sau a miceliului de Fusarium prin microfisurile create la nivelul zonelor din care pornesc noi fascicule radiculare laterale. De asemenea, ranile provocate radacinilor de diversi alti daunatori (insecte, cartite etc) sunt porti de intrare facile pentru fusarium, marind riscurile de infectie. Temeperaturile mai de la nivelul solului sensibilizeaza foarte mult radacinile fata de atacul fuzariozei, penetrarea realizandu-se mult mai facil. De asemenea, umiditatea scazuta a solului sau seceteta prelungita creeaza conditiile optime pentru invadarea radacinilor de catre fusarium. ……………… …aplicarea stimulatorilor radiculari este recomandat sa se realizeze concomitent cu un fungicid la culturile cu mare risc de infectare cu fusarium. De asemenea, pagube indirecte sunt şi infecţiile secundare provocate prin hrănirea preferenţială din organe afectate de putregaiul cenuşiu (moment în care achiziţionează sporii de Botrytis spp.) şi inocularea ulterioară a agentului patogen pe organele sănătoase. Doar larvele de trips (larvele de stadiul I) pot lua virusul TSWV prin hrănire din plantele infectate timp de numai 30 de minute. Virusul se multiplică în larvele de insecte şi va fi transmis altor plante numai în faza de adult (adultul este toată viaţa purtător de virus) în timpul hrănirii (în doar câteva minute de hrănire tripsul infectează planta cu virus). Tripsul adult se poate hrăni cu plante virusate, însă nu poate transmite virusul către noi plante. Adulţii devin, pentru toată viaţa, vectori de transmitere a tospovirusurilor numai dacă în stadiul de larvă au luat virusul prin hrănire de la plante infectate. Tripsul adult transmite virusul plantelor sănătoase în doar câteva secunde de hrănire din ţesutul fol iar sau floral. Virusul petelor de bronz are o relaţie mutuală cu tripsul californian: larvele de trips au o rată semnificativ mai mare de supravieţuire şi se dezvoltă mult mai rapid pe plantele infectate cu TSWV. în acelaşi timp, plantele infectate cu TSWV devin mult mai atractive pentru adulţi, care se hrănesc şi depun ouă preferenţial pe aceste plante faţă de plantele neinfectate. Atracţia preferenţială a tripsului pentru plante infectate cu TSWV creşte populaţia de insecte purtătoare de virus şi, implicit, probabilitatea de transmitere a virusului... CUPRINS: Introducere VIROZE Boala petelor de bronz încreţirea galbenă a frunzelor la tomate BACTERIOZE Ofilirea bacteriană a tomatelor Pătarea pustulară a legumelor Pătarea şi băşicarea fructelor Pătarea unghiulară a castraveţilor Necroza măduvei tomatelor Ofilirea bacteriană MICOZE Complexul de cădere al plăntuţelor Căderea plăntuţelor II (continuare) Putregaiul cenuşiu al legumelor Fuzarioza legumelor Pătarea cafenie la tomate Putregaiul alb al legumelor Mana tomatelor Mana castraveţilor Făinarea legumelor Alternarioza legumelor Putrezirea coletului Verticiloza (ofilirea) legumelor Tripsul californian Păianjenul roşu comun Afidele/Păduchii de plante Omida fructelor Musculita albă Musca minieră Molia minieră a tomatelor Nematozii Viermii sârmă Musca verzei Coropişniţa Melcul cenuşiu fară cochilie Aspecte ale combaterii chimice a bolilor şi dăunătorilor Bibliografie