Operatiuni Panzer. Memoriile de pe frontul de Est ale generalului Raus

 

Deşi poate că a fost insuficient pregătită pentru campania din Est, armata a trebuit totuşi să ducă greul luptelor. Pulsul ei a fost pe front, acolo unde deficienţele şi lipsurile de orice fel erau resimţite imediat.

Chiar din primele zile ale campaniei, vastitatea Rusiei europene şi particularităţile războiului purtat de ruşi au dus la izolarea repetată a unităţilor individuale de luptă.

 

Unicul remediu posibil era asigurarea de linii defensive şi măsuri de securitate, însă, departe de a se insista asupra lor, aceste tactici defensive nu erau frecvent nici măcar menţionate în regulamentele de front.

 

Trupele au trebuit să le improvizeze pe teren. în privinţa artileriei noastre, comunicaţiile prin radio şi fir se puteau pierde intre amplasamentele tunurilor şi posturile lor de observaţie pentru perioade îndelungate, o complicaţie care nu fusese întâlnită anterior.

 

Ca substituenţi, au trebuit utilizate soluţii ad-hoc pentru menţinerea comunicaţiilor, care au inclus semnale transmise cu oglinzi, inscripţii pe table negre citite cu ajutorul binoclurilor, curieri călări, ştafete şi mesaje transmise din aproape în aproape.

 

Un timp important a trebuit alocat instruirii pentru utilizarea codului Morse cu oglinzi semnalizatoare.

Uniformele asigurate soldaţilor noştri s-au dovedit prea grele pentru a fi purtate vara. Drept urmare, ei transpirau repede, deveneau foarte însetaţi şi în scurt timp erau acoperiţi cu cruste de noroi.

 

Doar pantalonii de munte şi vestoanele de campanie purtate de diviziile de munte şi Jăger s-au dovedit practice pentru a fi utilizate tot cursul anului. Ca protecţie împotriva prafului, soldaţii ar fi trebuit dotaţi cu ochelari şi măşti pentru gură şi nas; echipamentul individual ar fi trebuit să includă plase împotriva ţânţarilor.

 

Pământul bătătorit de pe drumuri era foarte dur şi tăia ca sticla prin pielea bocancilor, ale căror tălpi s-au făcut ferfeniţă în scurt timp; fiecare soldat ar fi trebuit să dispună de bocanci de schimb.

Armata germană nu era îndeajuns de modernă pentru a depăşi cu uşurinţă aceste dificultăţi; din cauza particularităţilor terenului şi climei, sistemele noastre de aprovizionare şi transport în Rusia au depins în majoritate de improvizaţii.

 

De la începutul campaniei, au trebuit improvizate convoaie din vehicule motorizate de toate tipurile, rechiziţionate de la proprietari privaţi.

 

Multe dintre vehiculele acelea se aflau în stare proastă şi de aceea nu erau de mare ajutor, iar problema înlocuirii pieselor pentru atâtea tipuri diferite de camioane a cauzat dificultăţi permanente...

 

 

MULŢUMIRI    
INTRODUCERE DE STEVEN H. NEWTON   

Capitolul 1: INVAZIA UNIUNII SOVIETICE    
Capitolul 2: RASEINAI   
Capitolul 3: SPRE GRANIŢA RUSĂ  
Capitolul 4: POARTA SPRE LENINGRAD    
Capitolul 5: MOSCOVA   
Capitolul 6: RĂZBOIUL DE IARNĂ   
Capitolul 7: LÂNGĂ STALINGRAD    
Capitolul 8: HARKOV ŞI KURSK   
Capitolul 9: BELGOROD ŞI HARKOV    
Capitolul 10: BĂTĂLII PENTRU UCRAINA   
Capitolul 11: BĂTĂLIA PENTRU LVOV 
Capitolul 12: PRUSIA ORIENTALĂ 
Capitolul 13: POMERANIA    
Capitolul 14: GÂNDURILE FINALE ALE UNUI MILITAR

ANEXĂ: VIAŢA ŞI CARIERA LUI ERHARD RAUS   
Hărţi